Viața și contribuțiile Sandrei Cotovu
Sandra Cotovu s-a născut pe 9 ianuarie 1898, în Hârșova, județul Constanța. Descendența sa provine din familia lui Costache Oancea și Mariei Găitan, care au rădăcini în Brașov. Familia Sandrei s-a stabilit în Dobrogea în urma procesului de colonizare românească.
Primele sale studii le-a început în orașul natal, continuându-le ulterior la colegiul Notre Dame de Sion din București.
În 1921, s-a căsătorit cu inginerul Virgil Cotovu, cunoscut pentru planurile de sistematizare a Portului Constanța, a Portului Midia și a orașului Mangalia. Această familie a devenit un simbol al prestigiului în istoria culturală a Dobrogei.
Debutul literar al Sandrei a avut loc în 1936, când a publicat schițe în revista „Însemnări ieșene”. Această etapă a fost marcată de corespondența sa cu poetul George Topârceanu, relație ce a continuat până la decesul acestuia în 1937.
După ce soțul ei a fost avansat în carieră, familia Cotovu s-a mutat la București. Aici, Sandra a devenit parte a cenaclului „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu, la îndemnul Ioanei Postelnicu. A dezvoltat prietenii cu personalități literare de marcă, precum Felix Aderca, Ion Biberi, Petru Comarnescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Geo Bogza și Otilia Cazimir. Corespondența dintre Sandra și Otilia a început în 1937 și a continuat până în 1960, fiind păstrată în arhiva de familie a nepoatei sale, arhitecta Mihaela Odobescu.
Pe parcursul călătoriilor profesionale ale soțului său, Sandra a avut ocazia să viziteze diverse țări, inclusiv Turcia, Grecia, Egipt, Italia, Franța și Spania. Experiențele sale de călătorie au fost consemnate în notițele sale și au influențat scrierile sale literare.
Deși a călătorit în multe locuri, Hârșova a rămas locul său preferat, inspirația pentru descrierile din romanele sale provenind din acest oraș.
Printre lucrările publicate de Sandra Cotovu se numără: „Jocuri de apă” (București, 1938), „Fascinația” (București, 1943) și „Vijelie” (București, Editura „Casa Școalelor”, 1947), acest din urmă volum fiind reeditat la Editura „Minerva” din București în 1985.
Sandra Cotovu a decedat pe 17 iulie 1987, la București.
