Viața și cariera literară a Sandei Ghinea
Sanda Ghinea, născută Prisăcaru, a văzut lumina zilei la Vaslui, pe 15 ianuarie 1932. A urmat școala primară și a absolvit Liceul „Mihail Kogălniceanu” în 1950, în orașul său natal.
Între anii 1950 și 1951, Sanda a început studiile la Facultatea de Artă Dramatică din Iași. Ulterior, s-a mutat la București, unde a continuat studiile superioare, dar nu le-a finalizat.
Debutul său literar a avut loc în 1951, când a colaborat cu publicația „Iașul nou”. A continuat să scrie pentru diverse reviste și ziare din țară, printre care se numără „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tomis” și „Dobrogea nouă”. De asemenea, a fost activă în cenaclul „Ovidius”.
Pe parcursul carierei, Sanda Ghinea a îndeplinit diverse funcții, inclusiv bibliotecară, șef birou-presă la Baia Mare, secretar literar la Ansamblul „Brâulețul” și îndrumător cultural.
Publicații
În timpul vieții, autoarea a publicat mai multe volume, printre care: „Joc de umbre” (1968), „Transparentul copac” (1977), „Cărticica de la mare” (1984), „O poveste din acvariu” (1987), „Ce noroc pe capul meu” (1993), „Timpul dintre cuvinte” (1998), „Flash în ochi: Epigrame și caricaturi” (1998), „Anul Nou într-o poveste” (1998), „Joacă-te cu mine mare!” (2002), „Să-ți rămână dragostea!” (2007), „O șepcuță cu buline” (2007) și „Ipostazele iubirii” (2014).
Distincții și afiliere
Între distincțiile obținute pentru contribuțiile sale literare se numără Premiul I pe țară pentru poezie (1962), Premiul I pentru dramaturgie (1979), Premiul I pe țară pentru cartea „O poveste din acvariu” (1987), Premiul pentru literatură adresată copiilor al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2002) și Premiul Editurii „Ex Ponto” (2005).
Sanda Ghinea a devenit membră a Uniunii Scriitorilor – filiala Dobrogea în anul 1996, consolidându-și astfel statutul în comunitatea literară.
