România și Europa au nevoie de energie sigură și verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat astăzi, 23 ianuarie 2025, pe rețelele sociale că România, precum și întreaga Europă, necesită energie care să fie atât sigură, cât și accesibilă și ecologică. El a subliniat importanța continuării tranziției energetice, dar subliniind că aceasta trebuie realizată într-un mod inteligent, fără a compromite securitatea și bunăstarea cetățenilor.
„România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, aceasta fiind ordinea priorităților noastre. Este esențial să continuăm tranziția, însă trebuie să o facem cu înțelepciune, fără a sacrifica securitatea și prosperitatea oamenilor. O abordare bruscă ar putea avea consecințe grave asupra economiei europene, care deja se află într-o situație precară,” a afirmat Burduja.
El a menționat că mesajele sale referitoare la „Green Deal” nu sunt noi, ci au fost exprimate în repetate rânduri în ultimul an și jumătate. Recent, lideri europeni, inclusiv Donald Tusk, au recunoscut necesitatea dereglementării în Uniunea Europeană pentru a reduce prețurile energiei și a sprijini competitivitatea companiilor europene pe piețele globale. De asemenea, Ursula von der Leyen a subliniat, la Davos, importanța scăderii prețurilor energiei pentru a susține economia europeană în fața concurenței internaționale, care va deveni tot mai acerbă.
Strategii pentru o tranziție energetică de succes
Conform ministrului, cheia unei tranziții energetice reușite constă în câteva măsuri esențiale. Acestea includ:
- Producția de energie sigură și ieftină, cu mențiunea că nu trebuie să abandonăm centralele pe cărbune fără a avea alternative viabile, cum ar fi centralele pe gaz pe termen scurt și mediu, și centralele nucleare pe termen lung.
- Investiții în soluții de stocare a energiei pentru a valorifica energia verde, chiar și în absența soarelui sau a vântului.
- Îmbunătățirea rețelelor energetice pentru a crea o piață europeană unică și funcțională, capabilă să integreze un număr mai mare de producători de energie verde, inclusiv prosumatori.
- Promovarea utilizării echipamentelor produse în România și Europa, evitând subvenționarea producției din alte colțuri ale lumii.
Burduja a subliniat că România deja depune eforturi pentru a deveni nu doar un furnizor de energie, ci și un producător de echipamente moderne, pentru a reduce dependența de importuri. Recent, au fost semnate șapte contracte de finanțare care totalizează aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW, axându-se pe producția de componente pentru baterii de stocare și panouri fotovoltaice, toate realizate în România.
Provocările decarbonizării
În încheiere, Burduja a adus în discuție provocările pe care le implică ambiția Uniunii Europene de a deveni lider global în decarbonizare prin intermediul Green Deal-ului. El a subliniat că realitatea economică globală ar putea conduce la pierderea competitivității dacă nu se adoptă măsuri echilibrate și bine gândite.
Provocările economice ale Europei și oportunitățile României
Ministrul Energiei a subliniat că 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este sub controlul Chinei, în timp ce Europa continuă să subvenționeze instalarea acestora, în loc să investească în producția lor locală. Această situație ridică semne de întrebare în ceea ce privește securitatea energetică.
Costurile ridicate ale energiei
Costurile mari ale energiei reprezintă o altă povară auto-impusă, conform declarațiilor oficialului. Certificatul de emisii de CO2 și mecanismul prețului marginal contribuie la dublarea artificială a prețurilor energiei, ceea ce afectează competitivitatea industriilor europene. În timp ce prețurile energiei în Uniunea Europeană sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, multe fabrici europene sunt nevoite să se închidă sau să se relocheze în alte regiuni. Aceasta nu este doar o alarmă, ci o adevărată tragedie economică în desfășurare.
Declinul Europei pe scena globală
Burduja a evidențiat că, la nivel global, Europa pierde teren într-un mod alarmant. Din anul 2000, PIB-ul Uniunii Europene a scăzut de la 34% la sub 15% din PIB-ul global, iar acest declin continuă. În prezent, nu există nicio companie europeană în top 20 mondial în funcție de capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare rămân mult în urma celor din SUA și China. De exemplu, Google investește mai mult în cercetare decât toate armatele europene la un loc.
Șansele României de a străluci
România are ocazia de a demonstra că există o alternativă viabilă. Cu resurse abundente de gaze naturale, hidrocentrale nefinalizate și proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, țara poate deveni un lider energetic regional în producția de energie verde, având al doilea cel mai mare potențial din Uniunea Europeană, după Spania. Tot ce este necesar este voință politică și decizii curajoase care să pună bunăstarea cetățenilor pe primul loc.
Reevaluarea priorităților europene
Europa trebuie să conștientizeze că prosperitatea economică și inovația nu se obțin prin reglementări excesive sau prin politici care subvenționează economiile altor state. Este necesară o economie axată pe producția locală, locuri de muncă bine remunerate și sprijinirea industriei autohtone. Este momentul ca întreaga Europă să își redefinească prioritățile și să adopte un „Smart Deal” care să readucă regiunea pe harta economică globală. Împreună, pentru români, România și o Europă competitivă.
