Sărbătoarea Unirii Principatelor Române
Pe 24 ianuarie, românii comemorează Unirea Principatelor Române din 1859, un moment istoric realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Această unire a fost un act de voință politică din partea liderilor celor două principate, Moldova și Țara Românească, și a marcat prima etapă în formarea statului unitar român modern.
Data de 24 ianuarie 1859 marchează alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești, după ce, pe 5 ianuarie, același Cuza fusese ales în fruntea Moldovei. Aceasta a fost o zi semnificativă, în care s-au realizat aspirațiile naționale ale revoluționarilor din 1848, care considerau unirea Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.
Unirea din 24 ianuarie 1859, descrisă de Mihail Kogălniceanu ca fiind „actul întregii națiuni române”, a reprezentat un moment crucial în istoria românilor. Recunoașterea internațională a acestei uniri și măsurile adoptate ulterior au condus la obținerea independenței României între 1877 și 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. De asemenea, acest moment a fost primul pas al națiunii române pe calea modernizării și integrării europene.
Ceremonii dedicate Unirii
Ministerul Apărării Naționale, împreună cu autoritățile locale, va organiza, pe 24 ianuarie, ceremonii militare și religioase în garnizoanele unde se află monumente dedicate Unirii Principatelor. La București, ceremonia va începe la ora 10.00, cu depuneri de coroane și jerbe de flori la Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, situată în Dealul Patriarhiei Române.
