Seceta afectează râurile și localitățile din România
În spațiul hidrografic Argeș-Vedea, două râuri, Glavacioc (la stația hidrometrică Crovu) și Sabar (la stația hidrometrică Poenari), au secat complet. Conform unui comunicat oficial, 42 din cele 120 de sectoare monitorizate pentru secetă se află sub debitele minime necesare pentru satisfacerea cerințelor de apă.
Debitele Dunării la intrarea în țară se ridică în prezent la aproximativ 2900 mc/s, iar se estimează că în data de 2 septembrie vor ajunge la 2600 mc/s. Aceste valori sunt sub media multianuală a lunilor august (4300 mc/s) și septembrie (3800 mc/s). Comparativ, în august 2022, debitele Dunării erau de circa 1750 mc/s, iar minimul istoric a fost atins în 2003, cu o valoare de 1500 mc/s.
Localitățile afectate de restricții de apă
În prezent, 658 de localități se confruntă cu restricții privind alimentarea cu apă, fiind afectate în diverse intervale orare. Dintre acestea, 388 de localități beneficiază de sisteme centralizate de alimentare, dar primesc apă doar în anumite ore, în timp ce 270 de localități fără astfel de sisteme se confruntă cu seceta și au fântâni secate. Cele mai afectate județe includ Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea.
Starea lacurilor de acumulare
Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 75%, conform țintei stabilite pentru sfârșitul lunii august. Volumul de apă în aceste lacuri se ridică la 3,27 miliarde de metri cubi, în scădere față de 3,5 miliarde de metri cubi la începutul lunii iulie.
Aplicarea planurilor de restricții
Referitor la aplicarea planurilor de restricții și utilizare a apei în perioade deficitare, mai multe sectoare de râuri din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă se află în faza de atenționare. Pe râurile interioare, există 14 sectoare afectate, inclusiv pe râurile Jiu, Ialomița, Crișul Alb și Buzău, care sunt în stare de alertă pentru industrie, irigații și populație.
De asemenea, sectoarele fluviului Dunărea și brațele acestuia, care afectează 49 de localități, sunt de asemenea în faza de atenționare. Acestea includ sectoare din județele Brăila, Călărași, Constanța și Tulcea, care sunt afectate în special în contextul necesităților de apă pentru populație, irigații, industrie și piscicultură.
Restricții de apă în România din cauza secetei
În prezent, situația hidrologică din România a dus la impunerea unor restricții de utilizare a apei în diverse regiuni. Conform datelor disponibile, județul Sălaj se află în treapta 1 de restricții, afectând activitățile de irigații, piscicultură și industrie. De asemenea, patru sectoare pe râurile interioare, inclusiv râul Barcău din județul Bihor și pârâurile Belinul Mare și Vadasz din județul Covasna, sunt înregistrate în treapta 2 de restricții, având un impact asupra populației, pisciculturii și irigațiilor.
În alte zone, 13 sectoare de pe râurile interioare, cum ar fi râul Buzău din județul Brăila și pârâurile din județul Covasna, se confruntă cu treapta 3 de restricții pentru populație, irigații, piscicultură și industrie. În județul Brașov, acumularea Dopca se află în treapta 2 de restricții, în timp ce acumulările din județele Iași, Botoșani și Vaslui se confruntă cu treapta 3 de restricții pentru populație, industrie, irigații și piscicultură.
Impactul asupra localităților
Un număr de 388 de localități, inclusiv 8 orașe, se bazează pe sisteme centralizate de alimentare cu apă și au fost afectate de deficitul de apă, resursa fiind furnizată cu dificultate, cu restricții în anumite intervale orare. Cele mai afectate județe sunt Botoșani, cu 114 localități, Iași, cu 85 localități, și Vrancea, cu 36 localități. Alte județe cu un număr semnificativ de localități afectate sunt Gorj, Bacău și Bihor.
În plus, 270 de localități fără sisteme centralizate de alimentare se confruntă cu seceta prelungită, având fântâni secate. Cele mai multe dintre acestea se regăsesc în județul Botoșani, urmat de Vaslui și Bacău. Dintre cele 120 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 42 au înregistrat debite sub nivelul minim necesar satisfacerii cerințelor de apă.
Secțiuni afectate de seceta hidrologică
Analizând spațiile hidrografice, în zona Prut-Bârlad sunt 12 secțiuni afectate, incluzând diverse stații hidrometrice precum cele din Oancea și Tecuci. Spațiul hidrografic Buzău-Ialomița prezintă 10 secțiuni afectate, iar spațiile Olt și Argeș-Vedea au, fiecare, câte 4 secțiuni cu debite sub minimul necesar.
Aceste date evidențiază o situație alarmantă, care necesită măsuri urgente pentru gestionarea resurselor de apă în țară, având în vedere impactul semnificativ asupra populației, agriculturii și industriei.
Informații privind nivelurile hidrometrice și alimentarea cu apă
În prezent, centrala nucleară Cernavodă funcționează fără probleme în ceea ce privește alimentarea cu apă. La stația hidrometrică Cernavodă, nivelul Dunării se situează la -1.14 metri. Până la activarea primei etape de restricții, există o diferență de nivel de 48 cm.
Impactul asupra râurilor din diverse spații hidrografice
Râul Dâmbovița este influențat de programul de funcționare al centralei hidroelectrice Clăbucet. De asemenea, stațiile hidrometrice de pe râurile Argeș și Glavacioc, precum și cele de pe râul Sabar, înregistrează niveluri scăzute, aceste cursuri de apă fiind secate.
Spațiile hidrografice din România
Spațiul hidrografic Crișuri include cinci secțiuni, cu stații hidrometrice precum Nușfalău, Marca (râul Barcău), Blăjeni (râul Crișul Alb), Chiribiș (râul Bistra) și Vadu Crișului (râul Crișul Repede).
Spațiul hidrografic Siret este reprezentat prin două secțiuni, având stațiile hidrometrice Brodina și Cremenea (râul Suceava).
În spațiul hidrografic Banat se află o secțiune, stația hidrometrică Sadova (râul Timiș), în timp ce spațiul hidrografic Jiu are o singură secțiune, stația Rovinari (râul Jiu).
Spațiul hidrografic Mureș este reprezentat prin stația hidrometrică Petreștii de Jos (râul Hășdate), iar spațiul hidrografic Someș-Tisa include două secțiuni: Baia Sprie (râul Săsar) și Negrești Oaș (râul Tur).
