Activitățile Bisericii Ortodoxe Române din 2024: Investiții de aproximativ 73 de milioane de euro în acțiuni filantropice.

Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în 2024

Anul 2024 a fost declarat de Patriarhia Română Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, precum și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. Activitățile desfășurate în acest context, atât interne cât și externe, sunt prezentate din perspective pastoral-liturgică, administrativă, cultural-misionară și social-filantropică.

Activitatea Pastoral-Liturgică și Administrativă

Conform informațiilor furnizate de Patriarhia Română, în anul 2024, activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară și cultural-educațională realizată de ierarhii din cadrul Sfântului Sinod a inclus:

• 6.292 Sfinte Liturghii
• 5.204 Sfinte Taine, dintre care 634 hirotonii de preoți și diaconi pentru comunități religioase și mănăstiri
• 250 sfințiri de biserici noi și 225 resfințiri de biserici restaurate
• 5.504 ierurgii și slujiri misionare
• 154 sfințiri și inaugurări de noi așezăminte eclesiale, precum și 44 resfințiri ale celor restaurate
• 9.045 vizite pastorale în diverse parohii, mănăstiri, școli teologice și așezăminte sociale
• 483 conferințe preoțești organizate pe teme pastorale și administrative
• 61 sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane
• 542 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și alți membri ai Sfântului Sinod
• 429 participări la conferințe și seminarii, atât în țară, cât și în străinătate
• 1.768 lucrări publicate de membrii Sfântului Sinod
• 29.923 primiri oficiale și audiențe acordate, inclusiv peste 8.850 zile de activitate de teren desfășurate de către membrii Sfântului Sinod

Hotărâri și Evenimente Importante

Printre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod și evenimentele notabile din viața Bisericii Ortodoxe Române în 2024 se numără:

• Implementarea, la nivelul fiecărei eparhii și al instituțiilor de învățământ teologic, a temelor omagiale și comemorative prin diverse manifestări religioase, culturale, științifice și educaționale
• Canonizarea a 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români din secolul XX, în ședința din 11-12 iulie 2024, inclusiv:

• Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, cu titulatura de Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cinstire pe 16 septembrie
• Părintele Dumitru Stăniloae, cu titulatura de Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cinstire pe 4 octombrie
• Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura de Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cinstire pe 23 octombrie
• Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cinstire pe 28 noiembrie
• Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura de Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cinstire pe 22 iulie
• Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, cu titulatura de Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cinstire pe 2 decembrie
• Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, cu titulatura de Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cinstire pe 2 decembrie
• Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura de Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cinstire pe 6 iulie
• Părintele arhimandrit Serafim Popescu, cu titulatura de Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cinstire pe 20 decembrie
• Părintele Liviu Galaction Munteanu, cu titulatura de Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cinstire pe 21 mai

Evenimente și Aniversări în Patriarhia Română

Anul 2025 a fost declarat, în cadrul Patriarhiei Române, Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX. Această inițiativă are scopul de a celebra contribuția duhovnicilor români la viața spirituală a țării.

În anul următor, 2026, se va sărbători Anul omagial al pastorației familiei creștine, precum și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar, incluzând mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame. Aceste evenimente subliniază importanța rolului femeilor în tradiția ortodoxă.

De asemenea, în contextul anului 2025, a fost instituit Ordinul patriarhal „Credință și Comuniune”, un simbol al unității și comuniunii între credincioși.

Aniversări și Moaște

Un moment semnificativ va fi aniversarea a 250 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București, eveniment ce va avea loc între 10 și 14 iulie 2024, cu manifestații liturgice speciale la Catedrala Patriarhală.

Pe lângă aceasta, volumul Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române a fost aprobat pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august și decembrie, iar cel de-al XIII-lea volum va fi dedicat sărbătorilor din perioada Triodului și a Penticostarului.

Structuri Bisericești

În plan administrativ, s-a realizat înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra, care va fi ridicată la rang de Arhiepiscopie. De asemenea, s-a creat Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei, având sediul la Dublin.

Pe 25 octombrie 2024, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania a fost ales Arhiepiscop Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania a fost ales Episcop Ortodox Român al Irlandei și Islandei.

Canonizări și Cinstiri

Proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul va avea loc în ziua dedicată Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, pe 27 octombrie 2024. Cu această ocazie, va fi adus la București, din Cipru, Cinstitul Cap al Sfântului și Dreptului Lazăr, în cadrul unui eveniment solemn condus de o delegație cipriotă.

În plus, se va înscrie în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Mucenic Lup din Tesalonic, sărbătorit pe 27 octombrie.

Analize și Poziții Bisericești

Pe agenda Bisericii Ortodoxe a Greciei se află analiza poziției acesteia în legătură cu recunoașterea căsătoriilor civile între persoane de același sex, o chestiune de actualitate în societatea contemporană. De asemenea, se va analiza poziția Uniunii Europene, a Curiei Romane și a Patriarhiei Ecumenice asupra acestor subiecte delicate.

Activități recente ale Bisericii Ortodoxe Române

Recent, au fost adoptate o serie de măsuri importante în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, printre care se numără aprobarea înscrierii a două cadre didactice din facultățile de Teologie Ortodoxă în Registrul Național de Experți Evaluatori, parte a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). De asemenea, s-a finalizat organizarea controlului financiar și de audit intern bazat pe dreptul de devoluțiune.

Printre alte decizii relevante, s-au aprobat Îndrumările organizatorice necesare pentru deshumarea unui Sfânt și s-a actualizat metodologia de desfășurare a examenelor de selecționare pentru posturile de preoți militari din diverse ministere, inclusiv Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Participarea Patriarhului României la evenimente importante

Patriarhul României a avut o serie de participări notabile la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă. Acestea includ întâlnirea cu reprezentanții Statului Român și ai cultelor religioase, desfășurată la Muzeul Național de Artă al României pe 10 aprilie 2024. De asemenea, a fost prezent la deschiderea Conferinței „Credinţă şi ştiinţă – Izvor de sănătate”, organizată de Patriarhia Română și Compania Farmaceutică Antibiotice Iași, tot pe 10 aprilie 2024.

Alte participări importante au inclus deschiderea Simpozionului Internațional de Teologie pe tema pastorației și îngrijirii bolnavilor, precum și Conferința Națională „Unitate Dogmatică şi Specific Național în Pictura Bisericească”, ambele desfășurate la Palatul Patriarhiei. De asemenea, Patriarhul a fost prezent la recepția oferită cu ocazia Zilei Naţionale a României, organizată de Președintele Klaus Werner Iohannis pe 30 noiembrie 2024.

Moaște primite de Patriarh

În cadrul acestor activități, Patriarhul României a primit daruri deosebite, printre care un fragment din moaștele Sfântului Lazăr, oferit de Mitropolitul Nectarie al Kitioului, și un fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei, precum și ale Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, oferite de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Activități administrative ale Sfântului Sinod

În plan administrativ, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a organizat trei ședințe de lucru, în cadrul cărora au fost discutate și adoptate 128 de hotărâri. Au fost pregătite 79 de temeiuri de Sinod și s-au redactat 49 de referate de Sinod. De asemenea, au avut loc o ședință solemnă a Sfântului Sinod, o ședință de lucru a Sinodului Permanent, precum și întâlniri ale Consiliului Național Bisericesc și ale Adunării Naționale Bisericești.

Cabinetul Patriarhal a coordonat 46 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și 3 ședințe comune cu Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, redactând procesele-verbale corespunzătoare. De asemenea, au fost pregătite diplomele, ordinele, distincțiile și rangurile onorifice oferite de Patriarhul României în anul 2024, numărul acestora ridicându-se la 1.204 distincții și 58 de ranguri onorifice.

Activitatea Cultural-Misionară

Recent, la Reședința Patriarhală au fost efectuate lucrări de renovare, modernizare și dotare a anumitor spații.

Activități Bisericești Externe

Patriarhia Română a subliniat că, prin intermediul Sectorului Relații Bisericești, Interreligioase și Comunități Bisericești Externe, a promovat și întărit relațiile frățești, în special cu alte Biserici Ortodoxe surori, dar și cu diverse culte creștine și religioase. Aceasta activitate a continuat chiar și în contextul internațional complicat, marcat de tensiuni și conflicte armate.

De asemenea, Patriarhia Română a acordat o atenție deosebită activităților din comunitățile ortodoxe românești din afara țării și din diaspora. Printre principalele activități externe ale Bisericii Ortodoxe Române se numără: participarea unei delegații la funeraliile Patriarhului Neofit al Bulgariei, desfășurate pe 16 martie 2024, și la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Daniil, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare, pe 30 iunie 2024. Alte evenimente importante includ participarea la întâlnirea Comisiei pentru Educație și Formare Ecumenică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, în Seul, Coreea de Sud, între 24-29 iunie 2024, și la cea de-a XXX-a întrunire a Congresului Științific Internațional Pavleia, care va avea loc la Veria, Grecia, între 26-29 iunie 2024.

În plus, Biserica Ortodoxă Română va fi prezentă la cea de-a XXX-a ediție a Conferinței ecumenice internaționale de spiritualitate ortodoxă, ce va avea loc la Mănăstirea din Bose, Italia, între 3-6 septembrie 2024. De asemenea, se va participa la lucrările pregătitoare pentru reluarea dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Vechi Orientale, în Cairo, Egipt, între 15-18 septembrie 2024, și la Întâlnirea Internațională pentru Pace, ce se va desfășura în Paris, Franța, între 22-24 septembrie 2024. La rândul său, o delegație va participa la lucrările Comisiei internaționale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Anglicană, în Boston, SUA, între 4-11 octombrie 2024, urmând ca în perioada 24-28 noiembrie 2024 să aibă loc Conferința internațională despre Teologia ortodoxă în secolul XXI: Provocări și Perspective, la Atena, Grecia.

În afara granițelor României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa cinci arhiepiscopii și zece episcopii, dintre care patru arhiepiscopii funcționează și ca centre mitropolitane (Chişinău, Paris, Nürnberg, Chicago). În prezent, în aceste eparhii sunt active 1.651 parohii și filii, comparativ cu 1.578 la sfârșitul anului 2023. De asemenea, există 78 de așezăminte monahale ortodoxe românești, față de 74 la finele anului anterior, toate deservite de 1.585 clerici români, în creștere față de 1.519 la sfârșitul anului 2023.

În cadrul acestor parohii și comunități ortodoxe românești, în anul 2024 au fost oficiate 20.811 botezuri, o scădere față de 22.975 în 2023. De asemenea, au avut loc 4.305 cununii, comparativ cu 4.759 în anul precedent, și 3.826 înmormântări, în scădere față de 3.639 în anul 2023. Au fost, de asemenea, 629 de primiri la Ortodoxie, o ușoară creștere față de 610 în anul anterior, iar revenirea la Ortodoxie s-a înregistrat la 76 de persoane, față de 150 în 2023.

Activități Educaționale

În domeniul educațional-teologic, în anul 2024, se va organiza Concursul Național Icoana Ortodoxă – Lumina Credinței, ediția a XIII-a, un eveniment important pe plan național și internațional.

Predarea disciplinei Religie în învățământul preuniversitar

Pe 23 octombrie 2024, a fost semnat un protocol important referitor la predarea disciplinei Religie, cultul ortodox, în sistemul de învățământ preuniversitar, precum și la organizarea învățământului confesional, inclusiv teologic ortodox. Acest protocol a fost semnat între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte.

Statistica profesorilor de Religie

În anul școlar 2024-2025, un număr de 6.237 profesori predau disciplina Religie, dintre care 4.589 sunt titulari, 196 titulari de altă specialitate care completează norma cu ore de Religie și 1.452 suplinitori. Dintre aceștia, 1.137 sunt clerici, 5.003 au studii teologice laice, iar 97 au alte tipuri de studii. În rândul profesorilor de Religie, 535 sunt debutanți, 1.069 au obținut definitivarea, 1.258 au gradul didactic II, 3.143 au gradul didactic I, iar 232 de profesori au doctoratul în teologie. Pe lângă aceștia, 42 de inspectori de specialitate activează în inspectoratele școlare județene, dintre care 40 au studii teologice.

Structuri de învățământ teologic

În cadrul Patriarhiei Române, există 25 de seminarii teologice, un colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe și un liceu tehnologic cu clase de teologie. În anul școlar 2023-2024, au fost înregistrați 4.265 de elevi în învățământul liceal teologic, dintre care 1.102 în clasa a XII-a, iar 828 au obținut diploma de bacalaureat. De asemenea, 94 de elevi din afara țării au fost școlarizați în aceste unități de învățământ. În anul școlar 2024-2025, au fost înscriși 1.132 de elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul școlar 2025-2026 au fost solicitate 1.205 locuri.

Cadre didactice în școlile teologice

În școlile teologice preuniversitare, activează 1.135 de profesori, dintre care 731 sunt titulari, 404 suplinitori, iar 112 au titlul de doctor în teologie. În anul școlar 2023-2024, centrele eparhiale au oferit un sprijin financiar total de 3.440.139 lei pentru aceste școli.

Învățământul teologic superior

Patriarhia Română dispune de 11 facultăți de teologie în orașe precum București, Iași, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanța, Târgoviște, Pitești, Alba Iulia, Arad și Oradea, precum și 3 departamente de teologie în alte facultăți. În anul universitar 2023-2024, au fost înregistrați 4.376 de studenți. Dintre aceștia, 863 au absolvit, iar pentru anul universitar 2024-2025 au fost admiși 1.375 de studenți. La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, 3.089 de studenți sunt înmatriculați, dintre care 93 sunt la extensia de la Roma a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul. În anul universitar 2023-2024, 1.688 de masteranzi au studiat, iar 669 au absolvit, în timp ce pentru anul universitar 2024-2025 au fost admiși 964 de masteranzi.

Studiile de doctorat

Studiile de doctorat se desfășoară în 9 centre universitare, având în prezent 528 de doctoranzi, dintre care 91 au fost admiși în anul I. În anul universitar 2023-2024, 76 de doctoranzi au obținut titlul de doctor în Teologie. În total, în cadrul învățământului teologic superior, activează 375 de cadre didactice, dintre care 78 sunt profesori, 106 conferențiari, 142 lectori și 49 asistenți.

Activități educaționale și de tineret în Patriarhia Română

În prezent, 13 teologi români studiază la instituții de învățământ superior din străinătate. La facultățile de teologie din Patriarhia Română sunt înscriși 12 cetățeni străini, 86 de etnici români din diverse țări și 256 de etnici români din Republica Moldova.

Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, susține două asociații de tineri: Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) și Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși Români (LTCOR). De asemenea, există 97 de asociații și ONG-uri de tineret care își desfășoară activitatea în eparhii, sub egida Chiriarhului, și 919 grupuri de tineri implicate în activități de voluntariat. Centrele eparhiale, prin intermediul departamentelor de tineret, au inițiat 291 de proiecte pentru tineri.

În anul 2024, a avut loc Programul Național de Tabere pentru Tineret, intitulat „Tradiție și noutate”, aflat la cea de-a VI-a ediție, desfășurat în colaborare cu centrele mitropolitane. Tot în acest an, Patriarhia Română a elaborat documentația necesară pentru construirea unui centru național de activități pentru tineret în orașul Pantelimon, județul Ilfov. Acest centru, denumit „Sfântul Ilie Tesviteanul”, va avea ca scop prevenirea abandonului școlar.

De asemenea, a continuat implementarea strategiei Biroului de catehizare a tineretului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Activitățile catehetice s-au desfășurat în 2.480 de parohii și centre catehetice atât în țară, cât și în diaspora, cu un număr total de 62.388 de beneficiari copii și tineri, precum și 13.580 tineri și adulți cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea acestor activități a fost asigurată de 37 de inspectori eparhiali, iar la nivelul protopopiatelor și cercurilor pastorale, de 240 de responsabili și 2.700 de formatori.

Activități culturale și misionare în Patriarhia Română

În prezent, în cadrul Patriarhiei Române funcționează 235 de unități dedicate patrimoniului bisericesc mobil, incluzând 186 de muzee și colecții muzeale, 30 de centre pentru ocrotirea patrimoniului și 19 laboratoare de restaurare. În anul 2024, au fost active 599 de șantiere de artă bisericească și restaurare, dintre care 497 au desfășurat lucrări de pictură, 95 au fost dedicate restaurării, iar 7 au fost axate pe sculptură și mobilier eclezial.

Comisia de Pictură Bisericească a avut 12 ședințe de lucru, soluționând 190 de solicitări de urgență, analizând un total de 1.762 de spețe și emitând 5.735 de referințe. Din acestea, 1.518 spețe au provenit de la centrele eparhiale, pentru care au fost emise 4.439 de referințe. Secretariatul acestei comisii a emis 334 avize pentru lucrări de proiectare, 726 pentru lucrări de execuție (dintre care 273 pentru licitații și 453 pentru contracte) și 458 avize pentru recepții de lucrări. De asemenea, au fost analizate 244 de spețe din partea specialiștilor înregistrați, pentru care s-au formulat 1.296 de referințe. Membrii comisiei au efectuat 28 de delegații, realizând 15 recepții parțiale la Catedrala Națională și o inspecție în teritoriu.

În cadrul Componentei „Cultură” a Administrației Patriarhale, au fost finalizate dosarele de canonizare pentru 16 sfinți români, preoți mărturisitori și alte personalități importante.

Activitatea Mediatică a Bisericii Ortodoxe Române în 2024

În anul 2024, Biserica Ortodoxă Română a continuat să își extindă activitatea în domeniul mass-media, evidențiind importanța comunicării prin intermediul diverselor publicații și platforme digitale. Conform rapoartelor centrelor eparhiale, 41 de publicații eparhiale, inclusiv reviste de cultură teologică și periodice informative, au fost active în acest an. De asemenea, unitățile ecleziale, școlile teologice și asociațiile ortodoxe au contribuit la această activitate mediatică.

Deși activitatea prin presa tipărită a înregistrat o diminuare, mediile digitale au cunoscut o expansiune semnificativă. Biserica a avut o prezență activă în mediul online, cu peste 6.000 de site-uri și pagini de socializare dedicate unităților bisericești. În domeniul audiovizual, au fost operate 6 posturi radio regionale și un post de televiziune online în Paris, consolidând astfel legătura cu comunitățile din diaspora.

Contribuția Ziarului Lumina

Ziarul Lumina, unicul cotidian ortodox din lume, a jucat un rol crucial în promovarea tematicii omagiale și comemorative din 2024. Prin selecții de știri și materiale jurnalistice, au fost prezentate proiecte catehetice, cultural-educaționale și social-filantropice desfășurate în întreaga țară și în comunitățile românești din străinătate. În colaborare cu săptămânalul Lumina de Duminică și revista Vestitorul Ortodoxiei, Ziarul Lumina a continuat să servească drept voce a Bisericii, atât în format tipărit, cât și în mediul digital, având un tiraj lunar de aproximativ 22.000 de exemplare.

Activitatea Radio TRINITAS

Radio TRINITAS a operat în patru studiouri amplasate în București, Iași, Craiova și Sibiu, fiind recepționat prin 56 de frecvențe terestre. În acest an, postul a difuzat peste 7.000 de știri despre activitățile eparhiilor Patriarhiei Române, precum și mai mult de 20.000 de știri legate de evenimente naționale și internaționale. Un proiect notabil a fost „Identitate românească în comunitățile istorice”, care a inclus interviuri și reportaje cu români din Serbia și Ucraina, difuzate în emisiunea „Suflet românesc”.

Realizările TRINITAS TV

TRINITAS TV a realizat, în 2024, un număr impresionant de 740 de transmisiuni live, alături de 206 emisiuni înregistrate. Echipele au efectuat 183 de deplasări atât în țară, cât și în străinătate. Au fost introduse 6 emisiuni noi și s-au realizat 12 filme documentare, iar sistemul de transmisii live de la Catedrala Patriarhală a fost modernizat. De asemenea, pe 17 aprilie 2024, TRINITAS TV a efectuat prima transmisiune în direct în rezoluție 4K pe platforma Youtube, devenind astfel singura televiziune locală din România care oferă conținut în acest format. Proiectul „Medici români în Europa”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a culminat cu lansarea unei platforme dedicate medicilor români din diaspora.

Proiectul „Martirul Unirii” și Activitatea Mediatică a Bisericii Ortodoxe Române

În cadrul proiectului „Martirul Unirii”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, a fost realizat un film documentar dedicat Sfântului Preot Mucenic Alexandru Baltaga din Basarabia, care a fost proiectat de două ori la Chișinău. Activitatea online a TRINITAS TV a cunoscut o expansiune semnificativă comparativ cu anul anterior, atingând 425.463 abonați pe canalul oficial de YouTube, 944.753 pe Facebook, 50.000 pe Instagram și 145.000 de urmăritori pe TikTok.

Agenția de Știri BASILICA și Creșterea Traficului Online

Agenția de Știri BASILICA a pus accent pe calitatea materialelor publicate și pe colaborarea cu centrele eparhiale, având o relevanță crescută în rândul presei naționale și internaționale. Pe site-ul agenției au fost publicate 5.409 articole în limba română, dintre care 905 au fost traduse în engleză, iar traficul s-a dublat față de anul precedent. De asemenea, au fost introduse două noi categorii pe site: Sănătate și Catedrala Națională, iar activitatea pe platformele sociale a fost intensificată prin rubrici săptămânale noi și materiale catehetice și duhovnicești în română și engleză. Fotoreporterii au realizat 314 galerii foto, iar newsletter-ul agenției a fost menținut prin 147 campanii.

Biroul de Presă și Comunicarea Instituțională

Biroul de Presă și Relații Publice al Patriarhiei Române a informat opinia publică prin comunicate de presă și intervenții mediatice, detaliind tematica și manifestările anului omagial și comemorativ 2024. În această perioadă, Biroul a colaborat cu departamentele de comunicare ale eparhiilor pentru a formula poziții oficiale și pentru a explica viziunea Bisericii asupra problemelor curente.

Institutul Biblic și de Misiune: Statistici pentru Anul 2024

Din perspectiva statistică, în 2024, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române a tipărit 264 titluri de carte, revistă sau broșuri, dintre care 131 titluri au fost inedite. Printre acestea, s-au numărat 25 de titluri noi de carte teologică, 78 de titluri muzicale și de cult, precum și 2 titluri de carte patristică. Tipografiile Patriarhiei Române au realizat un total de 533.189 de exemplare de carte și revistă, inclusiv 73.578 Biblii, 20.328 Noul Testament cu Psalmii, și 1.254.799 calendare. De asemenea, au fost publicate Ziarul Lumina și săptămânalul Lumina de Duminică, completate de lucrări de legătorie manuală și restaurare de carte.

Realizări ale Patriarhiei Române în 2024

În anul 2024, au fost realizate diverse lucrări și obiecte dedicate cultului, incluzând 70 de engolpione, 50 de cruci pectorale pentru cler și 50 de insigne pentru mireni. De asemenea, a fost emisă o medalie omagială și comemorativă, în colaborare cu Monetăria Statului, din care au fost produse 500 de exemplare. Au fost create 214 lucrări din argint pentru eparhii, mănăstiri și parohii, inclusiv 9 racle din argint, dintre care 7 de dimensiune medie și 2 mici. Totodată, au fost confecționate 21 de racle din metal comun, cu interior din argint.

Printre obiectele liturgice realizate din argint și argint filigranat se numără seturi de sfinte vase, candele suspendate, vase pentru agheasmă, ferecături pentru icoane, cădelnițe, cârje arhierești, cruci cu postament, seturi de cununii cizelate, lingurițe, ferecături pentru evanghelii, seturi de engolpioane și cruci pectorale, precum și chivote inspirate din arhitectura bisericilor.

Proiecte în desfășurare

În contextul proclamării noilor sfinți mărturisitori, Atelierele Institutului Biblic lucrează la realizarea a 6 racle din argint de dimensiuni mari pentru cinstitele moaștele unor sfinți, inclusiv Cuviosul Dionisie Ignat și Preotul Dumitru Stăniloae.

De asemenea, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat, în 2024, 152 de pelerinaje externe pentru 4.804 pelerini și 287 de pelerinaje interne pentru 11.157 de pelerini.

Lucrări de construcție și evenimente

Sectorul Monumente și Construcții Bisericești a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naționale, incluzând execuția accesului vest din exterior la Peștera „Sf. Andrei”, montajul învelitorii din tablă și decorațiunile din piatră, precum și lucrări de tencuieli interioare și exterioare. Au fost, de asemenea, realizate lucrări de protecție la foc pentru șarpantele metalice și finisaje pentru spațiile tehnice.

Centrul de Conferințe al Palatului Patriarhiei a găzduit 190 de evenimente, atrăgând aproximativ 35.000 de vizitatori din aproape 25 de țări, evidențiind astfel importanța acestui obiectiv istoric, cultural și turistic.

Activități sociale

Activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale și Centre Sociale a continuat cu renovări și modernizări la diverse centre, cum ar fi Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei”, unde au fost achiziționate echipamente profesionale pentru cafetărie și patiserie. De asemenea, s-au desfășurat lucrări de recompartimentare și amenajări interioare la Centrul Cultural-Misionar „Familia” din Pantelimon, unde au avut loc 5 evenimente sociale.

La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” din Techirghiol, au fost efectuate lucrări de reabilitare, iar contractul cu CNAS Constanța a permis cazarea a 2.409 persoane care au beneficiat de tratament la Baza de Odihnă și Tratament „Sfântul Pantelimon”, unde au fost primite 2.929 de persoane. La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” din Dragoslavele au fost realizate lucrări de reparații, continuând astfel misiunea de sprijin social.

Activități de Întreținere și Reabilitare

În cadrul Schitului, au fost realizate lucrări de întreținere, inclusiv recondiționarea crucii din parcul incintei interioare. De asemenea, s-au efectuat reparații pe drumul din curtea interioară, precum și la parcarea din apropierea bisericii. La Vila 3, lucrările de întreținere au continuat, asigurând o stare bună a infrastructurii.

Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”

În anul 2024, Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Călimănești a primit 938 de persoane. Aici au fost implementate și finalizate două proiecte importante de modernizare: alimentarea cu apă geotermală și amenajarea spațiilor interioare din Casa de Oaspeți.

Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”

Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Olănești a continuat amplul proces de reabilitare, consolidare și modernizare a sediului, proiect început în 2023 și care se preconizează a fi finalizat în 2025.

Activitatea Social-Filantropică

În anul 2024, activitatea social-filantropică și medicală desfășurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române și al ONG-urilor asociate a implicat 26.297 de persoane. Acestea au inclus 29 de consilieri eparhiali, 22 de inspectori de specialitate, 544 de asistenți sociali, 2.394 de specialiști din diverse domenii (cadre didactice, medicale, juriști, psihologi și personal administrativ) și 23.308 voluntari.

Biserica Ortodoxă Română a desfășurat activități social-filantropice și medicale prin 867 de instituții și servicii sociale, cu 1.270 de proiecte și programe în derulare. Dintre acestea, 67 au beneficiat de finanțare externă, 33 de finanțare publică, 1.061 din fonduri proprii și 109 cu finanțare mixtă.

Structura Așezămintelor Social-Filantropice

În 2024, structura așezămintelor social-filantropice a fost următoarea: 68 birouri de asistență socială, 148 cantine sociale, 148 centre de zi pentru copii, 47 centre de zi pentru vârstnici, 5 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 61 centre rezidențiale pentru copii, 57 pentru vârstnici, 4 pentru persoane cu dizabilități, 42 servicii de îngrijire la domiciliu, 27 instituții care oferă servicii medicale și de recuperare, 16 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 69 servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar etc.), 108 centre de informare și consiliere, 23 locuințe protejate, 19 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenței, victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără și 7 cu alt specific.

Aceste așezăminte au asistat 363.003 beneficiari, distribuiți astfel: 101.142 copii din familii sărace sau cu părinți plecați la muncă în alte țări; 27.152 persoane cu dizabilități; 108.041 vârstnici din centrele de protecție socială; 124.862 șomeri și adulți în dificultate, inclusiv victime ale traficului de persoane și violenței familiale; și 1.806 persoane fără adăpost.

Asistența Religioasă

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale și așezăminte de ocrotire socială este asigurată de 506 preoți. Dintre aceștia, 22 activează în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 90 în unități militare, 39 în sistemul penitenciar, iar 355 în spitale și așezăminte de ocrotire socială.

Activitățile sociale și filantropice ale Patriarhiei Române

În prezent, sunt disponibile 442 de biserici și capele sfințite, alături de alte locații special amenajate, iar 40 de lăcașuri se află în diverse etape de construcție și amenajare. Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au implementat două programe social-filantropice. Primul, intitulat „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, a inclus 39 de activități, beneficiind de sprijinul a peste 2.200 de persoane, având ca scop prevenirea excluziunii sociale. Cel de-al doilea program, „Ajutor pentru elevi”, a fost dedicat reducerii abandonului școlar și a avut 60 de beneficiari.

Caravana medicală „Sănătate pentru sate”

Caravana medicală „Sănătate pentru sate” a desfășurat 27 de acțiuni, beneficiind de 2.130 de participanți. Din 2015 până în 2024, s-au realizat 141 de deplasări, având un total de 15.604 beneficiari. În cadrul inițiativelor de prevenție și educație pentru sănătate, au fost efectuate 76 de deplasări, ajungând la 16.381 de persoane. De asemenea, în campaniile organizate de Patriarhia Română în 2024, s-au implicat 11.580 de donatori de sânge, cu o colectare totală de 5.136 de litri, dintre care 2.130 de donatori au contribuit cu 1.000 de litri de sânge în cadrul celor 13 ediții ale Campaniei „Donează Sânge, Salvează o Viață!”. Din 2013, s-au desfășurat 58 de ediții, strângând peste 25.000 de litri de sânge de la peste 52.000 de donatori.

Parteneriatele în domeniul sănătății

În 2024, a continuat colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București, prin „Campania de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, care a inclus activități în 26 de localități, beneficiind de peste 400 de femei. Între 2018 și 2024, s-au realizat 42 de deplasări, ajungând la un număr de peste 1.727 de beneficiare. Tot în 2024, Patriarhia Română a semnat un protocol de colaborare cu Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București pentru desfășurarea de activități medicale umanitare.

Programul „Masa Bucuriei”

Programul „Masa Bucuriei” continuă la nivel național, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry, constând în donarea săptămânală de alimente și produse igienico-sanitare către centrele sociale. Valoarea totală a bunurilor donate în 2024 este de 3.333.966,83 lei, echivalentul a 670.198 euro, conform cursului mediu din 2024.

Asistența în urma inundațiilor

În urma inundațiilor din 13-14 septembrie 2024, Patriarhul României a alocat, în regim de urgență, suma de 100.000 lei Arhiepiscopiei Dunării de Jos din Fondul Filantropia al Administrației Patriarhale. Au fost organizate colecte în eparhiile Patriarhiei Române, strângându-se un total de 18.479.652,85 lei, cu fiecare eparhie contribuind cu sume de bani sau transporturi umanitare către Arhiepiscopia Dunării de Jos și Episcopia Hușilor, afectate de inundații. La nivelul Arhiepiscopiei Bucureștilor, ajutoarele materiale pentru familiile din județul Galați au fost stabilite în urma unei analize de nevoi, fiind achiziționate 2.621 de seturi de produse electrocasnice, în valoare de 813.695 lei.

Colecte au fost organizate și pentru alte cazuri de sinistrați din țară, precum și pentru refugiații din regiunea Nagorno-Karabah, totalizând 2.217.675,05 lei.

Sprijinul Bisericii Ortodoxe Române pentru sinistrați în 2024

În anul 2024, Biserica Ortodoxă Română a mobilizat resurse semnificative pentru a susține sinistrații și pentru a desfășura activități filantropice. Astfel, eparhiile au alocat ajutoare financiare directe în valoare de 31.999.568,26 lei, însoțite de ajutoare materiale estimate la 103.126.959,63 lei. Cheltuielile totale pentru activitățile de asistență socială au atins suma de 207.279.656,77 lei.

În total, pentru sprijinirea activităților sociale și filantropice, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit în 2024 suma de 363.103.512,56 lei, conform cursului mediu de 4,9746 lei pentru 1 euro. Este important de menționat că acest total nu include cheltuielile pentru numeroasele activități caritabile desfășurate de parohii și mănăstiri, care nu au fost cuantificate financiar și, prin urmare, nu au fost raportate sistematic către centrele eparhiale.

Aprecierea eforturilor comunității

La finalul acestui raport, Biserica Ortodoxă Română își exprimă recunoștința față de toți cei implicați în sprijinirea misiunii sale. Aceasta include atât clerul, cât și credincioșii mireni, autoritățile centrale și locale, sponsorii și voluntarii. Eforturile acestora sunt esențiale pentru continuarea activităților misionare, culturale și sociale ale Bisericii.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj de mulțumire și binecuvântare, rugându-se ca toți cei care contribuie la aceste eforturi să primească sănătate, ajutor și bucurie în viață.