Impactul Frigului Asupra Sănătății Cardiovasculare
Temperaturile scăzute pot conduce la apariția unor boli cardiovasculare severe, inclusiv infarctul miocardic acut, accidentele cerebrale vasculare, agravarea anginei pectorale, crize hipertensive și decompensarea insuficienței cardiace. Frigul umed și vântul sunt factori care pun presiune asupra sistemului cardiovascular, provocând modificări în tensiunea arterială și frecvența cardiacă, în special la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare existente.
Mecanismul de adaptare la condiții de temperatură scăzută implică îngustarea vaselor de sânge pentru a conserva căldura și a menține temperatura corpului constantă. Această îngustare crește presiunea sângelui, sporind riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, crize hipertensive sau deteriorarea insuficienței cardiace. Persoanele cu hipertensiune arterială, angină stabilă sau cu antecedente de infarct sunt cele mai vulnerabile la aceste riscuri. Astfel, scăderea temperaturii poate duce la o creștere a incidenței atacurilor de cord.
Avertismentele Medicilor
În contextul vremii severe din România, caracterizată prin frig extrem și ninsori, medicii subliniază importanța conștientizării problemelor de sănătate care pot apărea. Medicul Tudor Ciuhodaru a tras un semnal de alarmă, afirmând că „frigul crește riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero”. Este esențial să nu ignorăm simptomele care pot indica un infarct.
Printre simptomele de care trebuie să fim atenți se numără:
- Durerea precordială: o durere toracică intensă, cu caracter de constricție, care radiază în umărul și brațul stâng și durează mai mult de câteva minute.
- Simptome nespecifice:
- Digestive: greață, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice.
- Osteo-articulare: disconfort sau dureri la nivelul brațelor, umerilor, gâtului sau spatelui, adesea confundate cu efortul fizic.
- Respiratorii: senzația de lipsă de aer, respirație sacadată, palpitații, amețeli sau transpirație abundentă, apărute brusc.
Bărbații cu vârste între 40 și 50 de ani, sedentari și cei care fac efort fizic în condiții de frig, precum curățarea zăpezii, sunt cei mai afectați. De asemenea, fumătorii, diabeticii, persoanele cu colesterol ridicat și cele supraponderale sau cu afecțiuni cardiovasculare cunoscute sunt expuse unui risc crescut.
Medicul subliniază că orice întârziere în diagnosticare și tratament poate fi fatală. Chiar dacă nu sunteți sigur că aveți simptomele unui infarct, este recomandat să consultați un medic. Automedicația este periculoasă, iar terapia necorespunzătoare în cazul infarctului poate avea consecințe letale.