Percheziții în România: Drepturile persoanelor vizate
În ultima vreme, au fost raportate numeroase percheziții efectuate de diverse autorități ale statului. Aceste acțiuni sunt parte din anchete penale care vizează corupția, traficul de droguri, traficul de persoane, infracțiuni economice și alte fapte ilegale. Cel mai mediatizat caz recent a implicat 41 de persoane, inclusiv Ion Dumitrache, fost președinte al PSD Municipiul Constanța, și mai mulți afaceriști renumiți, funcționari din CNAPMC, vameși și foști vameși.
Perchezițiile au fost desfășurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT, precum și alte Parchete din România, în colaborare cu Poliția Română și Inspectoratele Județene. Deși au existat cazuri anterioare în care acțiunile au fost efectuate greșit, acestea au fost izolate. Un exemplu notabil este dosarul „Mafia de la Rutieră“ din Constanța, din 2009, când un polițist a fost confundat cu altul, ceea ce a dus la o investigație eronată.
Ce trebuie să facă o persoană în timpul unei percheziții?
În contextul în care oricine poate fi confundat cu un suspect și se poate trezi cu Poliția la ușă, apare întrebarea: ce ar trebui să facă o persoană în această situație? Alexandru Niță, avocat din Baroul Constanța, oferă câteva clarificări.
„Indiferent de statutul unei persoane, dacă aceasta este vizată de percheziții, are drepturi legale. Primul dintre acestea este dreptul de a nu declara nimic, drept care trebuie să-i fie adus la cunoștință de cei care efectuează percheziția. Dacă persoana decide să facă o declarație, trebuie să fie conștientă că tot ce spune poate fi folosit împotriva sa“, explică Niță.
De asemenea, este esențial ca persoana vizată să verifice legalitatea acțiunii. Aceasta trebuie să existe un mandat de percheziție emis de un judecător, care să conțină informații corecte, cum ar fi numele persoanei urmărite, locul percheziției și data acțiunii.
Conform legislației, pentru ca percheziția să fie considerată legală, sunt necesare și alte condiții. „La finalul percheziției, trebuie întocmit un proces-verbal în care persoana vizată poate să își formuleze obiecțiunile. De asemenea, aceasta are dreptul de a solicita prezența unui avocat, iar, în cazul în care acest lucru nu este permis, acest aspect trebuie menționat în procesul-verbal“, adaugă avocatul.
Prin urmare, este crucial ca fiecare persoană să fie conștientă de drepturile sale în astfel de situații, având în vedere că erorile pot apărea chiar și în sistemul de justiție.
