Casa Grigorescu din Zona Peninsulară se deteriorează constant: Itoafă așteaptă obținerea autorizației de construire.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Reabilitarea Casei Grigorescu din Constanța

Deși a obținut certificatul de urbanism și acordul de mediu, omul de afaceri Florin Itoafă așteaptă autorizarea construcției pentru a începe reabilitarea unei clădiri istorice situate pe strada Traian din Zona Peninsulară a Constanței. Un aspect remarcabil al acestei clădiri este că a fost locuința fostului edil al orașului, Horia Grigorescu, motiv pentru care a primit această denumire.

Până la obținerea autorizației necesare demarării lucrărilor, clădirea continuă să se degradeze. Cu o arhitectură deosebită, imobilul se află pe strada Traian nr. 25, în apropierea Colegiului Național „Mihai Eminescu“, un monument istoric. După finalizarea renovării, la parter va funcționa un restaurant, iar cele trei etaje vor fi transformate în apartamente de locuit.

Instituția responsabilă de mediu a emis, în iulie anul trecut, acordul necesar pentru reabilitarea și consolidarea acestei clădiri celebre. Florian Itoafă, investitorul proiectului, a obținut certificatul de urbanism în ianuarie 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor se ridică la 853.019,37 lei.

Conform extrasului de carte funciară, terenul de pe strada Traian este destinat curților de construcții, pe care a fost edificată o locuință cu regim de înălțime S+P+3E, având o suprafață construită de 217 mp.

Clădirea are potențialul de a contribui la regenerarea turistică, culturală și economică a Peninsulei Constanța, prin turism, făcând parte din patrimoniul Art Nouveau, un stil arhitectural dominant la începutul secolului XX, dar care a suferit modificări semnificative din cauza demolărilor. Deși se află într-o stare bună de conservare, deteriorarea a fost accelerată atât de locuirea informală, existând zone unde s-a făcut foc direct în interior, cât și de acte de vandalism. Totuși, clădirea poate fi recuperată la nivel structural, iar lucrările de optimizare pot asigura o refuncționalizare adecvată.

Certificatul de urbanism nr. 188 prevede „Reabilitarea imobilului S+P+3 etaje, schimbarea funcțiunii subsolului din depozit în camere tehnice și conexe restaurantului de la parter, precum și transformarea apartamentelor de la parter în spațiu comercial (restaurant) și amenajări interioare pentru apartamentele de locuit de la etajele 1-3“. Documentul este valabil timp de un an.

Proprietarul a obținut în 2022 un alt certificat de urbanism, numărul 1.382, pentru „Reabilitare, renovare imobil în regim de înălțime S+P+3 etaje“. Solicitantul acestui act de urbanism beneficiază de confidențialitate conform regulamentelor de protecție a datelor personale.

Istoricul Casei Grigorescu

Informații istorice despre imobilul de pe strada Traian nr. 25 au fost oferite de regretata Doina Păuleanu, un renumit istoric de artă. Casa Grigorescu a fost locul în care a copilărit Horia Grigorescu, un primar important al orașului între martie 1934 și decembrie 1937.

„Casa Grigorescu de pe strada Traian a ajuns, din păcate, într-o stare avansată de degradare. A fost unul dintre cele mai frumoase imobile construite la începutul secolului XX în Constanța. A aparținut unei personalități care a intrat în legenda locului, un român venit în Dobrogea cu scopul de a implementa proiecte și a contribui la dezvoltarea regiunii“, a subliniat Păuleanu.

Petre Grigorescu: Silvicultor și Pionier al Dezvoltării Urbane în Constanța

Petre Grigorescu a fost un silvicultor dedicat, având responsabilitatea pentru numeroase plantații de arbori în Dobrogea, o zonă care, în acea epocă, era destul de pustie și lipsită de preocupări ecologice. Datorită eforturilor sale, a realizat plantații sistematice, devenind unul dintre cei mai importanți silvicultori din România.

Pe lângă contribuțiile sale în domeniul silviculturii, Grigorescu a fost un personaj fascinant, implicat activ în viața comunității. A fondat un ziar semnificativ, intitulat „Constanța”, care apărea săptămânal și aborda problemele generale ale orașului, acordând o atenție deosebită aspectelor legate de urbanism și administrație. Grigorescu se preocupa de dezvoltarea orașului, având cunoștințe ample despre proiectele importante care influențau evoluția Constanței.

Este de asemenea recunoscut ca o figură proeminentă a Constanței, având o masă rezervată la Hrisicos, frecventată de elitele locale. Era bine cunoscut și apreciat, menționând, într-un moment dat, că era invitat în toate casele care aveau fete de măritat, fiind un tânăr necăsătorit la acea vreme.

Grigorescu s-a căsătorit cu o doamnă dintr-o familie de tradiție din Constanța, familia Contogiorgi. Această familie a avut membri care au fost implicați în prima conducere a administrației locale, având o educație solidă în domeniile limbilor clasice, precum latina și greaca, dar și în limbile moderne, fiind cunoscuți pentru cultura lor generală remarcabilă.

Împreună cu soția sa, Cleo, au avut mai mulți copii, printre care și Horia Grigorescu, care va deveni un edil de referință în perioada modernă. În acea perioadă, în jurul anului 1936, s-a realizat consolidarea malului estic al Constanței, o problemă majoră pentru oraș. De asemenea, a fost inaugurat un monument dedicat reginei Elisabeta, cunoscut și sub numele de Carmen Silva, pe malul mării, la eveniment participând regele Carol al II-lea și primarul Horia Grigorescu. Această statuie, realizată de artistul Jalea, a fost considerată un simbol al orașului, dar a fost scoasă de comuniști în 1948. În cele din urmă, statuia a fost transferată la Muzeul de Artă din Constanța, iar în 2013 și-a recăpătat locul pe faleza orașului.

Familia Grigorescu este una dintre marile familii ale Constanței, având o influență semnificativă asupra evenimentelor și deciziilor importante ale orașului, în perioada în care Chiustenge devenea o Constanță modernă, un port destinat să facă legătura cu lumea. Această viziune a fost materializată datorită proiectului de dezvoltare a Portului Constanța, inițiat de Anghel Saligny, care a asigurat orașului modernitatea și capacitățile tehnice necesare.

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii

Schimbările climatice au început să își facă simțită prezența în diverse sectoare ale economiei, iar agricultura nu face excepție. Temperaturile în creștere, fenomenele meteorologice extreme și modificările în precipitații afectează semnificativ producția agricolă.

Provocările întâmpinate de fermieri

Fermierii se confruntă cu multe provocări, printre care se numără secetele prelungite, inundațiile și infestările cu dăunători. Aceste condiții dificile pot duce la scăderi drastice ale recoltei, afectând astfel veniturile agricultorilor și securitatea alimentară a comunităților.

Strategii de adaptare

În fața acestor provocări, fermierii sunt nevoiți să adopte strategii de adaptare. Acestea includ diversificarea culturilor, utilizarea tehnologiilor moderne pentru irigare și monitorizarea condițiilor climatice. De asemenea, practici agricole sustenabile pot contribui la îmbunătățirea rezilienței sistemelor agricole.

Importanța conștientizării

Conștientizarea problemelor legate de schimbările climatice este esențială pentru a găsi soluții eficiente. Educația și informațiile corecte pot ajuta fermierii să se adapteze mai bine la noile condiții, contribuind astfel la dezvoltarea unei agriculturi durabile pe termen lung.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *