CSM reacționează la criticile lui George Simion
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o declarație după ce George Simion a criticat dur procurorul Rareș Petru Stan, care conduce ancheta asupra protestelor de la Biroul Electoral Central, precum și asupra unor parlamentari AUR acuzați de instigare la violență. Simion a declarat că procurorul a devenit un instrument al unei „polții politice”, acționând la ordinele PSD și PNL, dar și sub influența unor forțe externe.
În contextul acestor acuzații, procurorul Stan este descris ca fiind un agent al unei agende politice, și se sugerează că acțiunile sale nu mai respectă principiile justiției, având ca scop intimidarea și discreditarea AUR, un partid care se opune actualei guvernări. CSM a subliniat că, deși înțelege nemulțumirile generate de activitatea de aplicare a legii, criticile formulate de Simion sunt necorespunzătoare și pot afecta independența procurorilor.
Acuzațiile lui Simion și impactul asupra justiției
Secția pentru procurori a CSM a observat că, în ziua de 11 martie 2025, liderul AUR a adus acuzații grave împotriva procurorului, folosind un limbaj considerat inadecvat și ofensator. Cuvinte precum „personaj sinistru” și afirmații despre acțiunile procurorului care nu ar avea legătură cu justiția sunt văzute ca o amenințare la adresa independenței acestuia.
CSM a subliniat că astfel de manifestări pot crea o percepție eronată în rândul opiniei publice, sugerând că procurorii acționează în afara legii, deși aceste afirmații reflectă doar opinii personale. Criticile venite din partea unui reprezentant al autorității legislative pot încălca principiile constituționale privind separarea puterilor în stat.
Reacția CSM și concluzii
În concluzie, CSM a reafirmat că evaluarea activității procurorilor este de competența instituțiilor judiciare competente, care sunt singurele în măsură să evalueze profesionalismul și impartialitatea acestora. Consiliul a subliniat necesitatea respectării rolului procurorilor în apărarea intereselor generale ale societății și a drepturilor individuale, în contextul unei democrații funcționale.
