Notificare privind variola ovină în Bulgaria
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că, la data de 4 septembrie 2024, Bulgaria a raportat prin Sistemul Mondial de Informații privind Sănătatea Animalelor (WAHIS) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) apariția primului focar de variolă ovină în localitatea Straldzha, din regiunea Yambol.
Conform datelor furnizate de autoritățile bulgare, focarul a fost descoperit în rândul unui efectiv de ovine din Straldzha. Autoritățile competente din Bulgaria au implementat măsuri stricte pentru a controla și eradicate boala, ce includ:
- Restricționarea mișcării animalelor din zona afectată;
- Uciderea efectivului de ovine și caprine infectate;
- Supravegherea intensivă a efectivelor de ovine și caprine din regiune și din zonele limitrofe;
- Implementarea măsurilor de biosecuritate în fermele afectate și în jurul acestora;
- Informarea crescătorilor de animale și a publicului despre măsurile de prevenire și control.
ANSVSA monitorizează atent situația din Bulgaria și colaborează strâns cu autoritățile sanitar-veterinare bulgare pentru a preveni răspândirea bolii în România.
Recomandări pentru crescătorii de ovine și caprine din România
ANSVSA recomandă fermierilor din România să ia următoarele măsuri:
- Aplicarea unor măsuri stricte de biosecuritate în ferme, inclusiv controlul accesului persoanelor și vehiculelor;
- Notificarea imediată a medicului veterinar în cazul observării de semne clinice suspecte la ovine și caprine (erupții cutanate, febră, stare generală proastă);
- Respectarea tuturor recomandărilor și măsurilor impuse de autoritățile veterinare.
Despre variola ovină
Variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele și caprinele, fiind cauzată de un virus din familia Poxviridae. Această boală este extrem de contagioasă și se poate răspândi rapid în rândul turmelor, provocând pierderi economice semnificative.
Semne clinice ale variolei ovine/caprine
Printre principalele semne și simptome observate la ovinele afectate de variola ovină se numără:
Leziuni cutanate
Acestea constituie semnul distinctiv al bolii, debutând cu mici pete roșii care evoluează în papule și ulterior în vezicule. Aceste leziuni pot deveni pustule și cruste, localizându-se de obicei pe:
- Cap (în special în jurul botului, nasului și urechilor, pleoapelor);
- Abdomen;
- Picioare;
- Organele genitale.
Febră
Animalele infectate dezvoltă, de regulă, febră ridicată (40-42°C) în primele 1-3 zile de la infectare.
Scăderea apetitului
Ovinele și caprinele afectate pot prezenta o lipsă de interes pentru hrană, ceea ce duce la scăderea în greutate.
Depresie și letargie
Animalele infectate devin letargice și manifestă o stare generală proastă, apatie și lipsă de energie.
Lacrimație excesivă și secreții nazale
Secrețiile oculare și nazale sunt comune la multe animale infectate, putând deveni purulente în cazuri severe.
Inflamația ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici submandibulari și cei din regiunea subcutanată a corpului pot fi inflamați și măriți.
Leziuni la nivelul mucoaselor
În cazuri mai grave, pot apărea leziuni pe mucoasele bucale, nazale și oculare, cauzând dificultăți de respirație sau probleme de alimentație.
Durata bolii și transmiterea
În majoritatea cazurilor, variola ovină durează între 3 și 4 săptămâni, însă animalele afectate pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă. Mortalitatea variază în funcție de severitatea focarului și de starea generală de sănătate a turmei.
Boala se transmite prin contact direct între animale infectate și cele sănătoase, dar și indirect, prin lichidul veziculelor, pustulelor sau prin inhalarea prafului din crustele descuamate. De asemenea, virusul poate fi răspândit prin:
- Secrețiile nazale, oculare și orale;
- Leziuni cutanate rupte;
- Obiecte contaminate (furaje, echipamente).
Importanța măsurilor de igienă și biosecuritate
Contaminarea mediului poate persista pe o perioadă extinsă, ceea ce subliniază necesitatea implementării unor măsuri stricte de igienă și biosecuritate. Aceste măsuri sunt esențiale în prevenirea răspândirii bolii, având în vedere că virusul manifestă o rezistență crescută la condițiile de uscare.
