Programul „Mierea în Şcoli” și Provocările Implementării
Inițiativa „Mierea în Şcoli” are potențialul de a stimula consumul de miere în România și de a sprijini apicultorii locali. Cu toate acestea, programul nu va fi funcțional nici în 2024, deși discuțiile privind implementarea sa au început acum aproape 18 ani, iar o lege în acest sens a fost deja adoptată în Parlament.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, consumul de miere este în creștere anuală. Totuși, realitatea sugerează o altă poveste, având în vedere că nu se atinge un consum mediu de aproape un kilogram de miere pe cap de locuitor anual. În ultimii doi ani, consumul de miere în România a scăzut, estimările indicând o medie de 600 până la 750 de grame pe persoană pe an. Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, a subliniat la Târgul Național al Mierii că programul „Mierea în Şcoli” ar putea livra aproximativ 3.000 de tone de miere anual, oferind fiecărui elev un borcan pe lună.
Probleme de Implementare și Control
Daniel Botănoiu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului și apicultor dedicat programului încă din perioada în care ocupa funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a menționat că sectorul apicol nu este încă pregătit pentru implementarea acestuia. Motivul principal este lipsa capacității de a verifica și controla calitatea mierii, astfel încât să se evite livrarea unui produs contaminat cu pesticide în școli.
Botănoiu a explicat că soluția propusă pentru implementarea programului ar implica ambalarea mierii în borcane pentru consumul acasă, în loc de a oferi zilnic porții elevilor. De asemenea, a subliniat importanța controlului surselor de miere, dorind să se asigure că produsul provine din stupinele locale, evitând transportul mierii din zone îndepărtate.
Propuneri pentru Sprijinirea Apicultorilor
Președintele ACA a sugerat că o posibilă soluție pentru sprijinirea apicultorilor ar fi organizarea licitațiilor la nivel local, permițând apicultorilor din zonele respective să furnizeze miere școlilor. Astfel, se va putea asigura că mierea oferită este de origine românească, ceea ce ar contribui și la protejarea producătorilor locali.
Fetea a menționat că, din păcate, nu există o autoritate de control eficientă asupra fluxului de miere și a lanțului de aprovizionare, dat fiind numărul mare de procesatori implicați. El consideră că organizarea licitațiilor la nivelul primăriilor ar putea fi un pas esențial pentru a permite apicultorilor locali să se implice activ în program.
Solutii pentru asigurarea produselor apicole pentru copii
Un grup de 20 de apicultori este capabil să furnizeze miere pentru 200 de copii din trei stupine, oferind o soluție locală viabilă. Acești apicultori, care se ocupă de producția și procesarea mierii, pot livra o tonă de miere la fiecare trei luni, completând toate cerințele legale necesare, inclusiv buletinul de analiză și factura. Acest model de colaborare ar putea să rezolve problema fără a implica licitații la nivel de prefecturi, unde interesele pot complica procesul. În contextul Uniunii Europene, este posibil ca firme din alte țări, precum Ungaria sau Bulgaria, să participe la aceste licitații, însă dacă trasabilitatea este asigurată pentru producătorii locali, riscurile sunt minime, consideră Ioan Fetea.
Critica asupra implementării programelor alimentare
În legătură cu această situație, Ionel Arion, președintele Federației Pro Agro, a subliniat dificultatea de a găsi soluții pentru implementarea programelor alimentare timp de 18 ani. El a oferit exemple din Germania, unde produsele locale sunt distribuite direct în lanțurile de retail. Arion a observat că etichetele de pe produsele alimentare din supermarketuri pot include miere provenită din diverse surse, fără a oferi informații clare consumatorilor. Aceasta ridică întrebări serioase despre transparența și calitatea produselor disponibile pe piață.
Problemele de fraudă alimentară în România
România se confruntă cu o deteriorare a autorității statului în sectorul alimentar, ceea ce îngrijorează experții din domeniu. Ionel Arion a subliniat că nu există statistici clare referitoare la analizele efectuate de autoritățile competente pe produsele alimentare. Dintr-o selecție de zece produse alimentare, se estimează că șapte ar putea conține elemente de fraudă alimentară. Această situație este alarmantă, având în vedere că alimentația este o necesitate fundamentală pentru toți, iar problemele de calitate și transparență pot afecta grav sănătatea publică.
Descoperiri remarcabile la Mănăstirea Colilia din județul Constanța
Mănăstirea Colilia, situată în județul Constanța, a fost locul unor descoperiri culinare surprinzătoare. Vizitatorii au avut parte de o experiență gastronomică inedită, fiind întâmpinați cu o varietate de preparate delicioase.
Horia Constantinescu, cunoscut pentru pasiunea sa pentru gastronomie, a declarat că a descoperit un frigider plin cu bunătăți, ceea ce a adus un plus de savoare vizitei sale. Această descoperire a subliniat nu doar bogăția tradițiilor culinare din zonă, ci și ospitalitatea celor care se ocupă de mănăstire.
Evenimentele de acest gen contribuie la promovarea turismului culinar și cultural din regiunea Constanța, atrăgând astfel atenția asupra diversității gastronomice și tradițiilor locale.
