Distribuția moștenirii după pierderea unui părinte: cine sunt beneficiarii acesteia

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 196

Sursa foto:

0:00

Gestionarea succesiunii și drepturile copiilor după decesul unui părinte

Gestionarea succesiunii aduce un plus de complexitate pentru copiii unei persoane decedate, fiind esențial ca aceștia să își cunoască drepturile în cadrul acestui proces, pentru a beneficia de o protecție adecvată. Acest articol își propune să clarifice aspectele importante legate de succesiune, în special drepturile de care se bucură descendenții și soțul supraviețuitor.

Succesiunea conform Codului civil

Succesiunea este reglementată în Cartea a IV-a din Codul civil, sub titlul „Despre moștenire și liberalități”, care se aplică tuturor moștenirilor deschise după intrarea în vigoare a acestuia. Deschiderea unei moșteniri coincide cu momentul decesului persoanei ce urmează a fi moștenită, așa cum este confirmat prin certificatul de deces.

Moștenirea este definită ca transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață și poate fi de două tipuri:

  • Moștenirea legală – se realizează conform regulilor devoluțiunii legale, respectând principiile priorității claselor de moștenitori, al proximității gradelor de rudenie și al egalității între rudele din aceeași clasă și grad egal, conform prevederilor Codului civil.
  • Moștenirea testamentară – se bazează pe voința exprimată de defunct într-un testament. Este important de menționat că, chiar și în cazul moștenirii testamentare, există norme legale pe care testatorul nu le poate ignora, inclusiv drepturile copiilor săi.

Cele două tipuri de moștenire pot coexista, dacă doar o parte din patrimoniul defunctului este transmisă prin testament, iar restul urmează regulile moștenirii legale.

Drepturile copiilor la succesiune

Conform dreptului succesoral, copiii persoanei decedate sunt considerați descendenți de gradul I și au prioritate în fața altor moștenitori. Este esențial de reținut că legea nu face distincție între copiii născuți în cadrul căsătoriei și cei născuți în afara acesteia, nici între copiii naturali și cei adoptați. De asemenea, copiii născuți prin reproducere asistată cu un donator nu îl moștenesc pe acesta, ci pe tatăl care a consimțit la procesul de reproducere.

Moștenirea se împarte în mod egal între copii; de exemplu, dacă sunt patru frați, fiecare va primi un sfert din moștenire. În cazul în care părintele decedat era căsătorit, copiii vor împărți împreună ¾ din moștenire, iar restul de ¼ va reveni soțului supraviețuitor.

Unul dintre cele mai importante drepturi ale copiilor decedatului este dreptul la rezerva succesorala. Conform Codului civil, rezerva reprezintă „partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului”, iar conform altor prevederi legale, aceasta constituie „jumătate din cota succesorală, care în absența liberalităților…”

Drepturile de moștenire și dezmoștenirea

Conform legislației, indiferent de intențiile defunctului de a-și dezmoșteni copiii, aceștia au dreptul de a beneficia de rezerva succesorala cuvenită. Acest drept se menține chiar dacă defunctul a ales să ofere donații altor persoane, cu scopul de a diminua cotele moștenitorilor legali. Calculul rezervei se face având în vedere activul net al moștenirii, adică valoarea totală a bunurilor moștenite, după deducerea datoriilor, și valoarea donațiilor anterioare efectuate de cel decedat.

În cazul în care donațiile sau legatele realizate de defunct depășesc rezerva succesorală, moștenitorii rezervați pot solicita reducerea acestor liberalități, pentru a putea obține cotele care li se cuvin.

Înlăturarea descendenților de la moștenire

Deși dezmoștenirea nu duce la excluderea totală a copiilor de la drepturile succesorale, există o situație specifică în care aceștia pot fi înlăturați complet, aceasta fiind legată de instituția nedemnității. Conform articolului 958 și 959 din Codul civil, copiii pot deveni nedemni de moștenire în urma unor fapte grave, cum ar fi distrugerea testamentului sau tentativele de a provoca moartea defunctului.

Drepturile soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor este definit ca persoana care era căsătorită cu defunctul la data decesului. Dacă a intervenit un divorț, fostul soț nu mai are drepturi asupra moștenirii. Este important de menționat că o relație similară căsătoriei nu conferă aceleași drepturi în ceea ce privește moștenirea.

Deși soțul supraviețuitor nu face parte din clasele de moștenitori legali, el poate concura cu aceștia pentru moștenire, fără a-i exclude pe ceilalți moștenitori. Cota de moștenire a soțului supraviețuitor va varia în funcție de clasa de moștenitori cu care intră în competiție. De exemplu, conform articolului 972 alin. (1) lit. a) din Codul civil, soțul supraviețuitor are dreptul la un sfert din moștenire atunci când concură cu descendenții defunctului.

Drepturi speciale ale soțului supraviețuitor

Legea oferă soțului supraviețuitor câteva drepturi speciale, care trebuie respectate de copiii defunctului. Unul dintre acestea este dreptul de abitație, care permite soțului supraviețuitor să continue să locuiască în casa în care a locuit până la decesul partenerului, cu condiția ca aceasta să facă parte din masa succesorală. Pentru a beneficia de acest drept, trebuie îndeplinite anumite condiții:

  • Soțul supraviețuitor trebuie să fi locuit în respectiva locuință la data deschiderii succesiunii;
  • Să nu aibă drepturi reale asupra alte locuințe;
  • Casa în care locuiește să facă parte din masa succesorală.

Aspecte Legale ale Drepturilor Moștenitorilor

În contextul succesiunii, este esențial de menționat că parte din masa succesorală se referă la bunurile care au aparținut defunctului. Dreptul de a beneficia de aceste bunuri este unul temporar, care se încheie în momentul partajului, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea succesiunii. În anumite circumstanțe, acest drept poate fi restrâns la cererea moștenitorilor, în cazul în care se dovedește că locuința depășește necesitățile locative ale soțului supraviețuitor. De asemenea, se poate solicita înlocuirea locuinței, cu condiția ca moștenitorii să ofere o alternativă locativă adecvată.

Drepturile Soțului Supraviețuitor

Soțul supraviețuitor, similar copiilor, este considerat un moștenitor rezervatar. Acesta are dreptul să primească jumătate din cota care i-ar fi revenit în absența dezmoștenirilor și a liberalităților. În acest sens, soțul supraviețuitor poate recurge la mecanismul reducerii liberalităților excesive pentru a-și asigura drepturile legale.

Distribuie acest articol