Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni
Pe 19 septembrie 2024, la Palatul Cotroceni, a avut loc o întâlnire a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis. Primul subiect discutat a fost legat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de ultimele escaladări, care reprezintă noi încălcări grave ale dreptului internațional din parte Federației Ruse. S-a evaluat impactul acestor evenimente asupra securității regionale în zona Mării Negre, cu repercusiuni importante la nivel european și euroatlantic.
În cadrul discuțiilor, s-au analizat măsuri suplimentare care să descurajeze și să combată amenințările de securitate, atât la nivel național, cât și cu sprijinul Aliaților din NATO. De asemenea, Consiliul a examinat opțiunile pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, evidențiind riscurile asociate cu gestionarea eficientă a procesului de integrare europeană al acestei țări.
Provocările și Oportunitățile Republicii Moldova
Discuțiile au subliniat oportunitățile semnificative care derivă din aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă, în special în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului din Ucraina. Aceste provocări necesită o coordonare atentă din partea României și a partenerilor din Chișinău, inclusiv prin asigurarea unui sprijin adecvat.
Amenințările și riscurile menționate au implicații directe asupra României, ceea ce face ca obiectivul principal al politicii externe românești față de Republica Moldova să fie sprijinirea parcursului european al acesteia. România își propune să susțină implementarea reformelor și politicilor necesare, consolidând astfel Parteneriatul Strategic bilateral.
Planul Național de Implementare a Pactului Civil
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au aprobat Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil de către Uniunea Europeană. Noul Pact urmărește să îmbunătățească eficacitatea și flexibilitatea misiunilor civile, promovând o abordare modulară pentru a accelera răspunsul Uniunii Europene în gestionarea crizelor, având în vedere resursele limitate.
Acest document va facilita o implicare mai eficientă a României în misiunile civile PSAC, permițând valorificarea experienței specialiștilor români. Participarea acestora la misiuni PSAC este parte integrantă a contribuției naționale la consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor global.
Planul de înzestrare a Armatei României
De asemenea, au fost discutate detalii despre Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2025 – 2034. Acest document este esențial pentru planificarea necesarului de armament și echipamente militare, corelând cerințele operaționale cu resursele financiare disponibile. Discuțiile pe această temă vor continua, având în vedere schimbările majore în securitatea regională cauzate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.
Reanalizarea programelor de înzestrare militară
România își propune să reanalizeze, reprioritizeze și reconfigureze programele destinate înzestrării militare pentru a răspunde noilor amenințări. Un aspect esențial al acestei strategii este creșterea cantităților de muniții necesare pentru desfășurarea operațiunilor și pentru formarea graduală a stocurilor.
Capacități industriale în domeniul apărării
Pentru a-și proteja interesele esențiale de securitate și pentru a asigura un flux constant de aprovizionare, România este interesată de dezvoltarea capacităților industriale pe teritoriul național. Aceste capacități trebuie să fie capabile să producă tehnică militară modernă, care să echipeze structurile de forță în condiții de pace, dar și să mențină în stare operațională echipamentele deja achiziționate. De asemenea, este necesară fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să sprijine extinderea capabilităților militare în situații de criză sau conflict militar.
Impactul bugetului asupra industriei de apărare
Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare va avea un impact direct asupra industriei de profil din România. Aceasta va avea oportunitatea de a iniția un proces de transformare și retehnologizare, adaptându-se prin atragerea de tehnologii noi și performante, precum și prin colaborarea cu companii internaționale consacrate în domeniu.
