Masa succesorală: Definiție și Componență
Masa succesorală constituie patrimoniul unei persoane decedate, care va fi transmis moștenitorilor acesteia. Aceasta este formată din toate drepturile și obligațiile evaluabile în bani, ce au aparținut defunctului și care existau în patrimoniul său la momentul decesului. Drepturile defunctului includ drepturile reale, fie ele principale sau accesorii, de exemplu: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de servitute, ipoteca sau gajul. De asemenea, se regăsesc și drepturile de creanță, cum ar fi dreptul de a primi restituirea unor sume împrumutate sau dreptul de a încasat chiria aferentă bunurilor din masa succesorală.
Obligațiile defunctului pot include datoriile, cum ar fi obligația de a rambursa un credit bancar, precum și sarcinile moștenirii, de exemplu, cheltuielile legate de înmormântare.
Stabilirea masei succesorale
Pentru a stabili masa succesorală, moștenitorii trebuie să declare bunurile ce au aparținut defunctului și să prezinte documentele justificative corespunzătoare fiecărui drept. De exemplu, dacă se afirmă că defunctul era proprietarul unui apartament, este necesar să se aducă actul de proprietate care atestă acest drept, cum ar fi un contract de vânzare, un contract de donație sau un certificat de moștenitor.
Cota-parte din masa succesorală
Când se menționează 3/8 din masa succesorală, se referă la o fracțiune din moștenire ce revine unui anumit moștenitor, fie în baza legii, fie prin voința defunctului exprimată într-un testament. De exemplu, în cazul în care defunctul a fost căsătorit și avea doi copii în viață, iar soția și aceștia acceptă moștenirea fără alte dispoziții testamentare, moștenirea va fi împărțită astfel: soția supraviețuitoare va moșteni ¼ din masa succesorală, iar copiii vor împărți împreună ¾ din masa succesorală, fiecare primind câte 3/8.
Astfel, soția și cei doi copii vor fi coindivizari în raport cu drepturile și obligațiile rezultând din masa succesorală, fără ca vreunul dintre ei să dețină o parte determinată din bunurile moștenite. Soția va dobândi o cotă de ¼ din totalitatea drepturilor defunctului, fiind și responsabilă pentru o cotă de ¼ din obligațiile acestuia la data decesului. Fiecare copil va primi câte 3/8 din drepturi și va suporta corespunzător 3/8 din obligațiile defunctului.
Partajul masei succesionale
Indiviziunea nu este o stare permanentă, aceasta putând fi încheiată prin partaj. Partajul este procesul juridic prin care fiecare coindivizar devine titular exclusiv al unui drept de proprietate asupra unui bun sau unei părți determinate dintr-un bun. De regulă, partajul poate fi solicitat în orice moment, iar dacă moștenitorii ajung la o înțelegere, se pot adresa notarului public pentru efectuarea acestuia. În cazul în care nu există o înțelegere între moștenitori, partajul poate deveni mai complicat de realizat.
Solicitarea partajului în instanță
Un nou caz a fost adus în atenția instanțelor de judecată, unde se va solicita partajul bunurilor între părțile implicate. Această acțiune legală are ca scop stabilirea unei împărțiri corecte și echitabile a bunurilor comune.
Procedura de partaj este esențială în contextul în care bunurile au fost acumulate pe parcursul unei relații. Instanța va analiza toate aspectele relevante pentru a asigura o despărțire justă, ținând cont de contribuțiile fiecărei părți.
Este important ca persoanele implicate să se pregătească corespunzător pentru acest proces, având în vedere că deciziile luate de instanță pot influența semnificativ viitorul fiecărei părți. Consultarea cu specialiști în domeniul juridic poate fi un pas benefic înainte de a merge în fața judecătorului.
