Cine are dreptul să conteste un testament?

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 209

Sursa foto:

0:00

Vulnerabilitățile testamentului olograf

Un testament care îndeplinește anumite condiții are șanse mai mari de a produce efecte legale fără contestații. Totuși, chiar și în aceste situații, există persoane care pot avea un interes legitim să conteste valabilitatea testamentului, invocând diverse motive de nulitate sau reducerea liberalităților excesive.

Testamentul olograf se dovedește a fi mai expus atacurilor în instanță comparativ cu alte forme testamentare, precum testamentul autentic sau cel privilegiat (mistic, maritim, militar). Această vulnerabilitate provine din câteva caracteristici specifice ale testamentului olograf.

Caracteristicile testamentului olograf

Unul dintre aspectele importante este forma sa simplă. Testamentul olograf nu necesită formalități complicate, fiind scris integral, datat și semnat de mâna testatorului. Absența unor formalități precum prezența martorilor sau a unui notar face ca autentificarea testamentului olograf să fie mai dificilă.

Un alt risc asociat este cel al falsificării. Fiind un act sub semnătură privată, testamentul olograf poate fi mai ușor falsificat decât un testament autentic. Contestatarii pot susține că scrisul sau semnătura nu aparțin testatorului, invocând un fals material. Expertiza grafoscopică în aceste cazuri nu oferă întotdeauna rezultate concludente.

Există, de asemenea, riscul captației sau sugestiei, prin care testamentul olograf poate fi contestat sub pretextul că testatorul a fost supus unor presiuni sau manipulări din partea beneficiarilor, care i-au alterat voința reală. Absența unui notar care să verifice discernământul testatorului facilitează formularea unor astfel de acuzații.

Un alt risc este distrugerea sau sustragerea testamentului. De regulă, testamentul olograf este păstrat de testator sau de o persoană apropiată. Există pericolul ca documentul să fie pierdut sau sustras de cei care doresc să împiedice executarea lui. În situația în care testamentul olograf nu poate fi prezentat în original, contestarea conținutului sau chiar a existenței sale devine mai simplă.

Interpretarea neclară a dispozițiilor testamentului poate genera, de asemenea, dispute. Dacă formulările sunt ambigue sau contradictorii, moștenitorii pot avea interpretări diferite, ceea ce va conduce, aproape inevitabil, la contestarea testamentului. Fără asistența unui notar pentru a asigura claritatea juridică a limbajului, testamentele olografe pot conține formulări confuze.

Popularitatea testamentului olograf

Aceaste vulnerabilități nu împiedică, însă, popularitatea testamentului olograf, datorită simplității, accesibilității și costului redus. De asemenea, pentru a evita suspiciunile de captație sau fals, testatorul poate alege să depună testamentul olograf la notar.

Cine poate contesta un testament?

Conform legii, anumite categorii de persoane au dreptul să introducă acțiuni în anularea sau reducerea unui testament. Printre acestea se numără moștenitorii legali, care, conform articolului 964 din Codul Civil, se împart în patru clase:

a) clasa I: descendenții (copiii, nepoții, strănepoții defunctului);
b) clasa a II-a: ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile, precum și descendenții acestora, până la gradul IV);
c) clasa a III-a: ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii);
d) clasa a IV-a: colateralii ordinari (unchii, mătușile, verii primari).

Dacă un testament dezmoștenește total sau parțial un moștenitor legal, acesta are interes și calitate procesuală pentru a contesta validitatea testamentului, invocând diverse motive de nulitate, astfel încât să poată accesa moștenirea conform regulilor succesiunii legale.

Contestația testamentului și moștenitorii rezervatari

În cazul decesului unei persoane, moștenirea este supusă unor reglementări legale, iar printre cei care pot solicita moștenirea se numără și soțul supraviețuitor. Acesta are dreptul să conteste un testament, putând solicita constatarea nulității acestuia. De asemenea, un copil nelegitim, care nu a fost recunoscut de tatăl său, poate contesta testamentul, dar este necesară dovedirea paternității.

Definiția moștenitorilor rezervatari

Moștenitorii rezervatari sunt persoanele cărora legea le conferă dreptul la o parte din moștenire, cunoscută sub denumirea de rezervă succesorală. Aceștia sunt protejați de testator, care nu poate dispune liber de această cotă prin donații sau legate testamentare. Conform articolului 1087 din Codul Civil, moștenitorii rezervatari includ:

  • Descendenții, cum ar fi copiii și nepoții defunctului;
  • Ascendenții privilegiați, adică părinții defunctului;
  • Soțul supraviețuitor.

În situația în care testatorul a dispus de bunuri ce depășesc cota disponibilă, moștenitorii rezervatari au dreptul de a acționa în instanță pentru reducerea liberalităților excesive, asigurând astfel respectarea rezervei lor succesorale.

Creditorii și contestarea testamentului

Uneori, și persoanele care nu au legături de rudenie cu defunctul pot fi interesate să conteste un testament. Creditorii chirografari ai defunctului pot iniția acțiuni legale pentru anularea unui testament pe care îl consideră fraudulos, în cazul în care acesta a fost conceput pentru a sustrage bunuri de la urmărire. De asemenea, creditorii personali ai moștenitorilor rezervatari pot solicita, în numele acestora, reducerea liberalităților excesive stipulate în testamentul defunctului, pentru a spori astfel activul succesoral care poate fi urmărit.

Termenele de prescripție în contestarea testamentului

Este esențial de menționat că acțiunile prin care se contestă un testament sunt supuse unor termene de prescripție relativ scurte. Aceste termene încep să curgă de la deschiderea moștenirii, adică de la data decesului testatorului, sau de la momentul în care persoana interesată a avut cunoștință de existența testamentului. Astfel, conform articolului 1095 din Codul Civil, dreptul de a acționa pentru reducerea liberalităților excesive se prescrie în termen de 3 ani de la deschiderea moștenirii.

Distribuie acest articol