Lăcașurile de cult, monumente de arhitectură de importanță națională.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Biserica Sfântul Pantelimon

Biserica Sfântul Pantelimon, cunoscută și sub denumirile de Biserica Sinadino sau Biserica greacă, este un lăcaș de cult cu o semnificație arhitecturală deosebită. Construită în anul 1891 după un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi, aceasta reprezintă o adevărată comoară a patrimoniului cultural. Ctitorită de frații Iannis (Ivan) și Victor Sinadino, biserica a fost dedicată comunității grecești și a fost apreciată de contemporani ca una dintre cele mai valoroase creații artistice din perioada respectivă a Imperiului Rus.

Sub hramul Sfântului Pantelimon, care este patronul onomastic al primarului Pantelimon I. Sinadino, biserica se remarcă prin elementele sale de amenajare, inclusiv un gard din fier forjat, amplasat pe un soclu din piatră, și tumbe acoperite cu pante decorate cu capete de lei. De-a lungul anilor, lăcașul a avut diverse destinații, transformându-se în atelier de creație, depozit și sală de degustare, fiind redeschis ca biserică abia în 1991. După lucrări de reabilitare în anul 2000, această biserică continuă să fie un loc de întâlnire pentru mii de enoriași, situată la intersecția străzilor 31 august și Vlaicu Pârcălab.

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, fostul paraclis al spitalului orășenesc, a fost construită în 1901 sub îndrumarea arhitectului V. Ţâganco. Aceasta este un monument de arhitectură de importanță națională, recunoscută pentru valoarea sa culturală și istorică.

Biserica Mazărache

Considerată unul dintre cele mai vechi monumente din Chișinău și din întreaga republică, Biserica Mazărache este dedicată Nașterii Maicii Domnului. Acest lăcaș de cult este clasificat ca un monument de arhitectură de importanță națională, având o semnificație istorică profundă.

Biserica Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Piatra de temelie a acestei biserici a fost așezată în 2008 de părintele Severian Gheras în Parcul „Albișoara”, pe strada Mihai Viteazul 12. De-a lungul timpului, biserica a beneficiat de lucrări de înfrumusețare atât la exterior, cât și la interior. Printre comorile acestei biserici se numără racla sculptată în lemn, care adăpostește părticele din 24 de sfinte moaște, așezată într-un baldachin elegant. Recent, o nouă raclă cu sfinte moaște a fost amplasată în biserica „Sfântei Xenia” din demisol.

Elemente ornamentale unice

La intrarea în biserică, pe partea stângă, se află o toacă din lemn, menită să cheme credincioșii la Sfânta Liturghie. De asemenea, în interiorul bisericii, sunt amplasate Coloane ale Infinitului, confecționate din lemn de salcâm, iar policandrele sculptate sunt unice în peisajul lăcașurilor de cult din Basarabia.

Inițiativa Academiei de Științe

Este vorba despre fostul paraclis al spitalului orășenesc, construit în 1901, sub îndrumarea arhitectului V. Ţâganco. Acest edificiu prezintă o arhitectură eclectică, inspirată de stilul rus.

Capela a fost dedicată spitalului Zemstvei, avându-l ca ctitor pe medicul Ivanov. A făcut parte din complexul spitalicesc care se întindea pe frontul perimetral orientat spre bulevardul Ştefan cel Mare. Intrarea principală este situată dinspre stradă, iar o intrare secundară este accesibilă dinspre interiorul spitalului.

Biserica Sfânta Cuvioasa Teodora de la Sihla

Acest lăcaș a fost construit în 1895 ca o capelă pentru liceul de fete al zemstvei basarabene, cu contribuția lui Teodor Krupensky și Eufrosinia Veazemsky, iar arhitectura a fost realizată de A.I. Bernardazzi. Construcția reflectă stilul eclectismului, având ca sursă de inspirație atât arhitectura rusă din secolul al XVII-lea, cât și cea otomană, îmbinate cu noi valențe artistice.

Aspectul bisericii este îmbogățit de grilajele din fontă de la pavilioanele laterale. Sfințirea capelei a avut loc după 27 de ani, din cauza unui incident tragic petrecut în altarul său, care a împiedicat utilizarea acesteia. În această perioadă, gimnaziul a folosit o altă capelă, construită în curtea sa. Capela a fost sfințită în 1922, primind hramul „Sf. Teodor Tiron” al Liceului pentru fete „Regina Maria”, iar în 1994 a fost remisă Mitropoliei Basarabiei de stil vechi.

Biserica Mazărache

Acest monument de arhitectură de importanță națională este unul dintre cele mai vechi din republică și din Chișinău, având ca hram Nașterea Maicii Domnului. Anul 1752 este menționat de tradiția științifică, iar conform legendelor populare, ctitorul ar fi pârcălabul Chişinăului, Vasile Mazarachi, serdar și vistiernic, atestat în Chișinău în 1739 și 1741.

Biserica este situată pe teritoriul orașului Vechi, pe un promontoriu deasupra râului Bâc, construită deasupra Fântânii Mari, cunoscută ca Fontalul orașului, având o semnificație deosebită în istoria așezării. În prima fază, biserica a fost atestată în februarie 1789 cu hramul Sf. Iachim și Ana. Lucrările de reparație din 1812 au modificat aspectul clădirii, inclusiv schimbarea turlei de deasupra naosului și a hramului în Nașterea Maicii Domnului.

În 1838, pereții exteriori au fost întăriți prin contraforturi, iar la următoarea reparație, biserica a fost dotată cu un pridvor. În 1856, catapeteasma și podelele au fost schimbate, iar în 1914, feroneria din turnul clopotniță a fost extinsă. În 1960, biserica a fost cedată comunității creștine de rit vechi rus, iar hramul a fost modificat. În anii ’90, pentru a respecta cerințele acestui rit, au fost adăugate pridvoare laterale pentru accesul separat al bărbaților și femeilor, schimbând astfel aspectul bisericii. Actualmente, biserica se află pe str. Mazarachi 3/5, Chișinău.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *