CCR va analiza sesizarea președintelui Iohannis referitoare la Legea executorilor judecătorești
Curtea Constituțională a României (CCR) este programată să discute astăzi, 29 octombrie 2024, sesizarea președintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea care reglementează activitatea executorilor judecătorești. Printre aspectele menționate se numără condițiile de numire a executorilor, onorariile acestora și normele referitoare la administrarea arhivei notariale.
Președintele Iohannis a subliniat că, deși un executor judecătoresc își are sediul în circumscripția unei Judecătorii, competența sa se extinde pe întreaga circumscripție a Curții de apel corespunzătoare. Aceasta ridică întrebări despre legalitatea schimbării temporare a sediului și eventualele implicații asupra competenței executorului într-o altă circumscripție.
Iohannis a mai precizat că mecanismul de ocupare a posturilor vacante, așa cum este prevăzut în legea contestată, favorizează executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați. El a argumentat că toți executorii ar trebui să aibă acces egal la posturile vacante prin concurs, fără a exista criterii preferențiale bazate pe asocieri.
Aspecte privind numărul de posturi și onorariile executorilor
Un alt punct de interes pentru CCR este actualizarea numărului de posturi pentru executorii judecătorești. Președintele a menționat că nu este clar care este competența ministrului Justiției în acest proces, respectiv dacă acesta are o marjă discreționară sau o competență strict legată de numărul posturilor.
De asemenea, sesizarea abordează și normele referitoare la onorariile executorilor judecătorești. Iohannis a subliniat că reglementările actuale nu sunt uniform exprimate în termeni procentuali, ci includ și sume fixe, ceea ce are rolul de a proteja justițiabilii și de a le asigura accesul la justiție.
Modificările aduse de lege și implicarea acestora asupra numirilor executorilor
Președintele a indicat că modificările aduse prin legea supusă analizei CCR redefinesc condițiile de numire și încetare a funcției de executor judecătoresc. Se constată o restrângere a tipurilor de infracțiuni care pot duce la imposibilitatea numirii, limitându-se la infracțiuni de corupție sau de serviciu. În continuare, se menține cerința de a nu avea antecedente penale și de a deține o bună reputație.
