Muzeul de Artă Populară Constanța: Expoziție dedicată nunților tătărești
Muzeul de Artă Populară Constanța va găzdui, între 25 octombrie și 8 decembrie 2024, expoziția temporară intitulată „Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni”. Aceasta va fi realizată cu piese valoroase din patrimoniul muzeului, multe dintre ele fiind clasificate ca Tezaur.
Structura expoziției
Expoziția este organizată în două săli, unde vor fi evidențiate darurile tradiționale de nuntă, precum și tipurile de țesături și broderii ce formau zestrea miresei.
Piese reprezentative în prima sală
În prima sală, vizitatorii vor putea admira obiecte care ilustrează diverse etape ale ceremoniei, precum pețitul, logodna și cununia. Printre acestea se numără ștergare țesute sau brodate, pungi pentru bani, tutun sau ceas, batiste, cămăși și o rochie de mireasă specială, decorată cu „o mie de ramuri”.
Reprezentanții muzeului subliniază că în cadrul ceremonialului nunții, un element esențial era „tokîz”-ul, un set format din nouă daruri. Acest set își avea originea în cămașa țesută („keten kolek”), care nu era tăiată la gât, pe care mireasa adăuga diverse obiecte simbolice, precum jartierele miresei („șorap baw”), pungi („kîse”), ștergare brodate cu motive orientale sau batiste de nuntă de tip „șewre” sau „mendil”.
Obiecte în cea de-a doua sală
Cea de-a doua sală reunește diverse tipuri de țesături și broderii care constituiau zestrea miresei. Acestea includ cearceafuri cu motive florale, o față de plapumă decorată cu fir metalic, dantele și fețe de pernă croșetate, ștergare de grindă, ștergare cu dublă față brodate sau țesute la război, batiste brodate și acoperitoare de cap de tip „șember”.
Toate aceste obiecte decorau camera nupțială și puteau fi admirate de membrii comunității timp de un an sau până la nașterea primului copil. În cazul în care mireasa provenea dintr-o familie înstărită, zestrea ei putea decora chiar și tavanul camerei, în timp ce cele din familii mai modeste își îmbogățeau doar colțul cu patul.
Cercetarea de teren
O parte din materialul documentar al expoziției se bazează pe o cercetare de teren desfășurată în satele dobrogene de fostul muzeograf al instituției, Argentina Bărbulescu, pe parcursul mai multor ani.
