Noul sistem de sesizare a comportamentului agresiv în trafic
Poliția Română a implementat recent o nouă metodă pentru raportarea comportamentului agresiv al șoferilor în trafic, prin intermediul unei platforme online. Aceasta permite cetățenilor să semnaleze incidentele de agresiune în trafic, fie că au fost victime sau martori. Totuși, această inițiativă a ridicat întrebări legate de cadrul legal existent, în special în ceea ce privește modificările aduse Codului Rutier.
Aspecte legale și reglementări
Conform Codului Rutier și ordonanțelor care reglementează contravențiile, constatarea faptelor trebuie să fie efectuată de polițiști sau de alte autorități desemnate de lege. Deși nu este greșit ca și alte persoane să semnaleze faptele antisociale din trafic, neclaritățile privind normele care permit acest lucru au generat speculații. În acest context, șeful Poliției Rutiere Constanța a explicat că noile reglementări reprezintă o excepție de la normele existente.
Punctul de vedere al avocaților
Avocatul Emil Tatu din Baroul Constanța a subliniat că lansarea acestei platforme online de către Ministerul Afacerilor Interne reprezintă un pas important către un trafic mai sigur. Aceasta le oferă cetățenilor oportunitatea de a raporta comportamente periculoase, cum ar fi conducerea agresivă. Cu toate acestea, el a menționat că existența platformei este limitată de cadrul juridic actual. Conform legislației în vigoare, constatarea contravențiilor trebuie să fie realizată de polițiști sau prin mijloace tehnice omologate, cum ar fi radarele.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că organul constatator trebuie să observe fapta prin simțurile proprii sau prin dispozitive omologate, ceea ce exclude utilizarea imaginilor de pe camerele de bord sau telefoanele mobile ale șoferilor. Astfel, platforma MAI ridică o dilemă legală: fără un mijloc omologat și fără o constatare directă, imaginile trimise de cetățeni nu pot fi utilizate ca probe legale pentru aplicarea sancțiunilor. Procesul-verbal întocmit exclusiv pe baza acestor imagini ar necesita dovezi suplimentare pentru a fi valid.
Concluzii și perspective
În concluzie, inițiativa MAI are potențialul de a contribui la educarea și informarea publicului în privința siguranței rutiere, dar impactul său asupra aplicării legii rămâne incert în contextul legislației actuale. Este posibil ca platforma să joace un rol limitat în colectarea de informații și sensibilizarea opiniei publice, fără a putea genera sancțiuni până când cadrul legal nu va fi adaptat pentru a accepta aceste imagini ca probe valide.
Modificări în Codul Rutier: Comportamentul agresiv poate fi sesizat de cetățeni
Recent, au fost adoptate noi reglementări în cadrul Codului Rutier, iar pentru a înțelege mai bine aceste schimbări, am solicitat un punct de vedere din partea comisarului-șef George Munteanu, șeful Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța. Acesta a explicat procesul de adoptare a modificărilor legislative.
„Modificările au fost introduse odată cu actualizările legislative ale Ordonanței 195/2002, în data de 28 iulie. Aceste ajustări permit cetățenilor să observe și să sesizeze orice manevră care constituie un comportament agresiv în trafic, așa cum este definit de Codul Rutier. Este important de menționat că nu trebuie să confundăm comportamentul agresiv, care poate implica agresiuni fizice între conducătorii auto, cu definiția strictă a comportamentului agresiv așa cum este el stipulat în legislație. Aceasta neîncadrare a fost motivul pentru care trei reclamații primite au fost respinse ca fiind invalide”, a explicat comisarul-șef Munteanu.
Referitor la faptul că abaterile contravenționale erau constatate în mod tradițional doar de către polițiști, noua modificare permite, în anumite condiții, ca participanții la trafic să sesizeze comportamentul agresiv. Acest lucru se poate realiza prin atașarea unor înregistrări video, precum și prin indicarea precisă a locului, datei și zilei în care a avut loc incidentul surprins în înregistrări”, a adăugat acesta.
Comisarul-șef a menționat că, de la implementarea platformei online de către Ministerul Afacerilor Interne, începând cu data de 27 octombrie, la nivelul județului Constanța au fost înregistrate cinci sesizări de acest tip, dintre care trei au fost invalidate din cauza neîndeplinirii condițiilor necesare.
