Ion Mitu: O viață dedicată muzicii
Ion Mitu a văzut lumina zilei în comuna Cochirleni, județul Constanța, pe 9 iulie 1929. A început să studieze muzica la Liceul Tehnic de Muzică din București în anul 1942, finalizându-și studiile în 1948. Între 1949 și 1951, a continuat să se specializeze la Școala Militară de Ofițeri de Muzică din București, având printre profesori nume de marcă precum George Breazul, Constantin Ionescu, Gheorghe Ciobanu și Marțian Negrea.
Studii la Conservatorul din București
În 1962, Ion Mitu a început studiile la Conservatorul din București, unde a fost îndrumat de profesori renumiți precum Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Adrian Rațiu (armonie), Myriam Marbe (contrapunct), Carmen Petra-Bascopol (forme muzicale), Aurel Stroe (orchestrație), Viorel Cosma (istoria muzicii), Ion Marian (cor), Vasile Dinu (folclor), Jean Bănescu (canto auxiliar) și George Manoliu (instrument auxiliar).
Cariera militară și muzicală
Pe parcursul carierei sale, Ion Mitu a ocupat diverse funcții în cadrul Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, avansând de la locotenent în 1951, la locotenent major în 1954 și căpitan-șef de muzică în 1957. Între 1963 și 1977, a fost locțiitor al șefului Școlii de Muzică, iar din 1977 până în 1985 a îndeplinit rolul de comandant al Școlii Militare de Muzică din București.
Contribuții la muzica românească
Ion Mitu a compus o varietate de lucrări, incluzând muzică de fanfară precum „Marș festiv”, „Fantezie pe o temă moldovenească”, „Suita nr. 1 – Pastorala” și „Rapsodia – Ofrandă hărniciei”. De asemenea, a creat muzică de cameră, printre care „Dor câmpenesc” (cvintet pentru suflători). Mitu a publicat și lucrări didactice, printre care „Școala Militară de Muzică” și „În pas de defilare”.
Recunoaștere și premii
Pentru realizările sale, Ion Mitu a fost decorat cu Ordinul Militar, clasa a III-a în 1966, clasa a II-a în 1971 și clasa I în 1976.
Moartea și moștenirea sa
Ion Mitu a trecut în neființă pe 12 noiembrie 1996, lăsând în urmă o moștenire valoroasă în domeniul muzicii românești.
