Numărul firmelor de impact care au intrat în insolvență a crescut de două ori în prima jumătate a anului comparativ cu aceleași luni ale anului anterior.

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 177

Sursa foto:

0:00

CITR: Creștere alarmantă a insolvențelor în rândul companiilor de impact

În primul semestru al anului 2024, peste 3.600 de companii au intrat în insolvență, înregistrând o creștere comparativ cu cele 3.401 insolvențe raportate în aceeași perioadă a anului anterior. Dintre acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, față de doar 33 în semestrul I din 2023.

De asemenea, 71 de cereri pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în primele șase luni ale acestui an, dintre care 33 sunt în prezent în derulare. Dintre acestea, 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în tot anul 2023.

Insolvențele în Cluj: o tendință în creștere

În județul Cluj, numărul insolvențelor a crescut de la 157 la peste 200, iar primele cinci cereri de concordat preventiv au fost, de asemenea, înregistrate.

Cauzele insolvențelor la companiile de impact

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a subliniat importanța acestei situații, afirmând că este esențial să înțelegem cauzele care au dus la dificultățile financiare ale acestor companii. Analiza realizată de echipa CITR a identificat cinci factori principali pentru declinul companiilor de impact:

  • Probleme de lichiditate: Majoritatea companiilor au întâmpinat dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, ceea ce le-a împiedicat să-și onoreze obligațiile financiare pe termen scurt.
  • Creșterea costurilor operaționale: Majorarea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit, în special în domeniile producției și construcțiilor.
  • Datoriile acumulate: Multe companii nu au reușit să renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și menține activitatea.
  • Scăderea vânzărilor și a cererii: Diminuarea cererii atât pe piața internă, cât și pe cea internațională a condus la o scădere semnificativă a veniturilor, în special în sectorul comerțului.

Aceste provocări subliniază nevoia de a adapta abordările și mecanismele de suport pentru a ajuta aceste companii să depășească dificultățile financiare cu care se confruntă.

Impactul inflației asupra insolvențelor din România

Inflația accentuată și incertitudinea economică generală au avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Deciziile de management inadecvate și absența unui plan de afaceri solid au fost, de asemenea, factori determinanți în declanșarea insolvențelor pentru multe companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și a riscurilor a fost evidentă în numeroase cazuri analizate.

Previziuni pentru restructurarea companiilor

În perioada următoare, este de așteptat o creștere continuă a măsurilor de restructurare, pe fondul revenirii la un context economic și de reglementare similar cu cel de dinaintea pandemiei. Accesarea la timp a facilităților de restructurare poate face diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care se desfășoară prea târziu, a concluzionat un expert în domeniu.

Sectoarele de business afectate în primul semestru din 2024

O analiză realizată asupra companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate a anului 2024 a scos la iveală provocările cu care se confruntă diferitele sectoare economice, precum și necesitatea implementării unor strategii de restructurare adecvate.

Comerț cu ridicata și cu amănuntul

Sectorul comerțului a reprezentat 26% din totalul insolvențelor, fiind afectat de schimbările în comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și de creșterea costurilor de trai. Scăderea puterii de cumpărare a dus la o reducere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, determinând multe afaceri să declare insolvența.

Construcții

Sectorul construcțiilor a înregistrat 20% din totalul insolvențelor, confruntându-se cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și dificultăți în obținerea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit la instabilitatea acestui domeniu.

Industria prelucrătoare

Industria prelucrătoare a reprezentat 12% din totalul insolvențelor, fiind afectată de probleme în lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. De asemenea, schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus o presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.

Transport și depozitare

Sectorul transportului și depozitării a înregistrat 10% din totalul insolvențelor, resimțind efectele creșterii prețurilor la combustibili și a situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au dus la o creștere a insolvențelor în acest domeniu.

Hoteluri și restaurante

Industria ospitalității a reprezentat 7% din totalul insolvențelor, continuând să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe din acest sector.

Regiunile cu cele mai multe insolvențe

Regiunile care au înregistrat cel mai mare număr de insolvențe sunt București, cu aproximativ 574 de companii, urmat de Bihor, cu aproximativ 257 de companii, și Cluj, cu aproximativ 215 companii.

Previziuni economice pentru următoarea jumătate de an

Se estimează că evoluția macroeconomică va fi pozitivă în următoarele 6-12 luni, cu o creștere economică rezonabilă, ce ar putea depăși 3%. Rata inflației este așteptată să scadă, apropiindu-se de intervalul țintit, iar ratele dobânzilor ar putea înregistra o scădere. Stabilitatea cursului valutar va fi susținută de un influx continuu de fonduri europene și investiții străine. Astfel, nu se așteaptă evenimente sistemice, precum recesiuni sau crize, la nivel general sau în majoritatea sectoarelor economice.

Principalele dificultăți ale companiilor se vor datora capitalizării insuficiente.

Resurse limitate și provocări pentru companiile românești

Companiile din România se confruntă cu dificultăți majore din cauza resurselor limitate ale acționarilor, a absenței unui cadru legal adecvat și a unei abordări favorabile mediului de afaceri din partea autorităților de reglementare în ceea ce privește intermedierea financiară prin equity. Aceste provocări conduc la o dublă carență: pe de o parte, lipsa resurselor proprii necesare pentru dezvoltare, iar pe de altă parte, imposibilitatea de a accesa finanțări bancare din cauza gradului ridicat de îndatorare. O soluție propusă este canalizarea resurselor financiare disponibile, cum ar fi cele din Fondurile de Pensii, către sectoare cu cerere și randamente ridicate, cum ar fi companiile industriale românești.

Concordatul preventiv, o soluție pentru companiile în dificultate

În primele șase luni ale anului, au fost înregistrate 71 de cereri pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în curs de desfășurare. Dintre acestea, 19 companii sunt considerate de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023. Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au solicitat concordatul preventiv se ridică la 408.729.900 euro, iar activele imobilizate ale acestora ating valoarea de 118.765.815 euro. De asemenea, numărul total de angajați în aceste companii este de 4.481.

Primele cinci județe din țară cu cele mai multe proceduri de concordat preventiv sunt: București și Dolj, fiecare cu câte 8 proceduri, Cluj și Mureș cu 5 proceduri, și Ilfov cu 3 proceduri.

Despre CITR

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România din anul 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani în domeniul insolvenței și cu peste 1.100 de proiecte gestionate, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro către creditori, având ca obiectiv salvarea valorii din companiile românești de impact. CITR face parte din Impetum Group, primul grup românesc dedicat maximizării valorii de business în orice etapă a vieții unei companii, contribuind astfel la crearea unui impact pozitiv în economie.

Distribuie acest articol