Pomenirea Sfântului Clement, episcopul Romei
Pe data de 24 a acestei luni, este comemorat Sfântul Clement, episcopul Romei, un mare învățător și propovăduitor al credinței creștine. Clement era de origine romană, provenind dintr-o familie de neam împărătesc, fiind fiul lui Faust și Matilde. Studiind învățăturile elinești, el l-a întâlnit pe Apostolul Petru, care l-a învățat despre adevărata credință în Hristos. După ce a devenit propagator al Evangheliei și a scris Așezămintele Sfinților Apostoli, a fost ales episcop al Romei.
Cu toate acestea, în timpul împăratului Domițian, a fost arestat, supus la chinuri și exilat într-o cetate pustie în apropierea Chersonului. Acolo, legat de grumaji cu o ancoră de fier, a fost aruncat în mare, murind astfel de trei ori. Totuși, Dumnezeu, făcând minuni chiar și după moartea sa, a arătat puterea sa asupra slujitorului său. În fiecare an, cu ocazia pomenirii Sfântului Clement, apa se depărta de mal pe o distanță de aproximativ trei mile, permițând celor care veniseră să sărbătorească să meargă pe uscat timp de șapte zile, aducând bucurie celor ce credeau în Domnul.
Într-un an, când marea s-a retras, un copil mic a fost lăsat în urmă de părinți. Când apa s-a întors și a acoperit locul, părinții, plângând, căutau disperat copilul prin oraș. Însă, anul următor, când marea s-a retras din nou, ei l-au găsit pe copil sănătos, șezând lângă mormântul sfântului. Întrebându-l cum a supraviețuit și cum a fost protejat, copilul le-a spus că Sfântul Clement l-a hrănit și l-a păzit cu darul rugăciunilor sale. Astfel, părinții, recunoscători, s-au întors acasă slăvind pe Dumnezeu.
Pomenirea Sfântului Petru, episcopul Alexandriei
În aceeași zi, se comemorează și Sfântul sfințit Mucenic Petru, episcopul Alexandriei. Acesta a trăit în timpul împăratului Maximian și a fost un neobosit învățător al dreptei credințe. Împăratul, aflând de activitățile sale, a hotărât să-i ia viața. În acele momente, Arie, supărat, a cerut iertare, rugându-se alături de popor. Totuși, sfântul a refuzat să-l ierte, blestemându-l și declarându-l despărțit de mărirea lui Hristos atât în această viață, cât și în cea viitoare.
El a avut o viziune în care l-a văzut pe Domnul sub forma unui cocon strălucitor, cu o haină ruptă, și a aflat că Arie a fost cel care i-a stricat haina. Această viziune a simbolizat separarea pe care Arie a creat-o între Fiul și Tatăl, refuzând să-L mărturisească pe Hristos ca fiind de o ființă cu Tatăl. Sfântul Petru a fost martirizat prin decapitare, primind astfel cununa neveștejită a sfințeniei.
Pomenirea Cuviosului Malh și Cuviosului Carion
De asemenea, în această zi, se face pomenirea Cuviosului Malh, care s-a mutat la cele veșnice în pace, și a Cuviosului Carion. Aceste sărbători ne reamintesc de jertfa și credința acestor sfinți, care au dus o viață dedicată lui Dumnezeu.
Pomenirea Sfinților în această zi
În această zi, se sărbătoresc mai multe sfinte comemorări, printre care se numără și Sfântul Ermoghen, episcopul acragandinilor, care s-a mutat la cele veșnice în pace. De asemenea, se face pomenirea Sfinților Filumen și Hristofor, care au suferit martiriul prin tăierea cu sabia. Totodată, se aduce omagiu și Sfântului Evghenie, care a avut parte de o moarte tragică, fiind zidit într-o gaură.
În continuare, se menționează și pe Sfântul Procopie, precum și pe Hristofor, amândoi martirizați prin aceeași metodă. De asemenea, este cinstit și Sfântul Mucenic Alexandru din Corint, alături de Preacuviosul Grigorie, care a dus o viață de pustnic la Piatra de aur, originar din părțile Răsăritului. În această zi, este pomenit și Sfântul Mucenic Teodor din Antiohia.
Pătimirea Sfântului Teodor
Sfântul Teodor a trăit în vremea împăratului Iulian Apostatul și a fost prins de eparhul Salustie. Această capturare a avut loc în contextul unei porunci prin care Iulian a cerut mutarea moaștelor Sfinților Mucenici Vavila și a altora din Dafne, în apropierea cetății Antiohia. Creștinii care transportau aceste moaște cântau un psalm din David, iar la fiecare strofă repetau: „Să se rușineze toți cei ce se închină celor ciopliți”. Această cântare l-a deranjat pe Iulian, motiv pentru care a ordonat arestarea Sfântului Teodor, care se număra printre cei care cântau acest stih.
După ce a fost spânzurat, Sfântul Teodor a suferit chinuri severe, fiind bătut cu vine de bou, iar coastele i-au fost jupuite. A fost torturat din zori până seara, iar apoi a fost aruncat în închisoare, legat cu lanțuri. A doua zi, aflând de curajul său, Iulian a decis să-l elibereze, realizând că mulți creștini suportă cu demnitate martiriul, iar moartea prin chinuri se consideră rușinoasă pentru tirani, dar o biruință pentru mucenici.
După eliberare, unii l-au întrebat pe Sfânt dacă a simțit durere în timpul torturii. El a răspuns că, deși la început a simțit o oarecare suferință, i s-a arătat un înger care îi ștergea sudoarea de pe frunte și îl îndemna spre curaj. Când chinurile s-au oprit, Sfântul Teodor s-a simțit mai mult îngrijorat decât bucuros, deoarece îngerul care îl ajuta nu mai era prezent.
Pomenirea altor sfinți
Cu toate acestea, Sfântul Teodor, în ciuda suferințelor îndurate, se bucură acum în fața Domnului, având parte de odihnă veșnică. În această zi, se mai face pomenirea Cuviosului Mucenic Hrisogon și a Cuviosului Marcu Trigleanul. Prin rugăciunile lor sfinte, cerem milă și mântuire. Amin.
