Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale din România
După desfășurarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu și Elena Lasconi s-au clasat pe primele două locuri. Călin Georgescu a reușit să obțină un număr impresionant de voturi, depășind 2.000.000, ceea ce a fost mult peste estimările anterioare.
Mesajul lui Călin Georgescu
Într-un mesaj transmis alegătorilor, Călin Georgescu s-a prezentat astfel: „Sunt Călin Georgescu, român ca tine și candidez la funcția de președinte al României! Nu îmi ura succes, ci urează-ne succes împreună, deoarece acest mesaj nu reprezintă o campanie electorală, ci o chemare.” Acest tip de comunicare a rezonat cu mulți alegători, contribuind la popularitatea sa.
Campania online și impactul TikTok
Campania lui Georgescu s-a desfășurat în special pe platforma TikTok, unde mesajele sale au fost distribuite pe larg. De la câteva mii de vizualizări în vară, postările sale au explodat în popularitate, ajungând la milioane de vizualizări. Georgescu a subliniat inechitățile din sistemul de alocații, comparând sumele primite de copiii din Ucraina cu cele primite de copiii români.
Rețelele sociale și strategia de campanie
Pe TikTok au apărut numeroase conturi dedicate promovării conținutului său, unele folosind numele său, iar altele adoptând branduri cunoscute. De asemenea, s-au observat dispariții rapide ale unor conturi populare, fiind înlocuite de altele cu scop similar. Această dinamică a fost alimentată de suspiciuni privind transparența algoritmilor platformei, care este deținută de o companie din China și a fost implicată în manipularea alegerilor din diverse țări.
Sprijinul din partea influencerilor
Conform unei analize a organizației Expert Forum, Georgescu a beneficiat de o rețea bine coordonată de conturi și influenceri care au promovat ideea unui președinte patriot și dedicat. „Este esențial ca președintele României să fie corect, dedicat țării și ferm în fața corupției”, a subliniat Georgescu, evidențiind necesitatea unui lider cu principii solide.
În concluzie, Călin Georgescu a reușit să capteze atenția alegătorilor printr-o campanie inovatoare și bine strategizată, care a utilizat eficient platformele de socializare pentru a transmite mesajele sale. Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie se anunță a fi extrem de competitive, cu Georgescu în fruntea opțiunilor electorale.
Ascensiunea lui Călin Georgescu în politica românească
Promovarea intensă a lui Călin Georgescu a atras din ce în ce mai mulți susținători, care sunt atrași de mesajele sale. Acesta a reușit să își creeze o imagine de lider providențial, perceput ca un candidat anti-sistem, diferit de politicienii tradiționali.
„Vă simțiți prizonieri ai clasei politice? Ieșiți la vot și eliberați-vă de ei!“ este unul dintre apelurile sale, care a reușit să rezoneze cu mulți alegători. Deși se prezintă ca un outsider, Călin Georgescu provine dintr-un mediu politic similar, având legături cu noua putere emergentă în anii ’90, grație influenței lui Mircea Malița, fost adjunct în Ministerul de Externe și ambasador în Elveția și Statele Unite în timpul regimului Ceaușescu.
Georgescu se declară recunoscător lui Malița, pe care îl consideră mentor. În 1992, devine consilier pentru Marcian Blahu, ministrul mediului în guvernul Stolojan, iar ulterior dispare din prim-plan pentru a reveni în 1997 ca secretar general al aceluiași minister, funcție pe care o părăsește un an mai târziu.
Activitatea în domeniul dezvoltării durabile
La începutul anilor 2000, Călin Georgescu colaborează din nou cu Mircea Malița, conducând un ONG denumit Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, al cărui impact și realizări sunt greu de cuantificat. Deși dezvoltarea durabilă este prezentată ca fiind focusul său principal, realizările sale în acest domeniu sunt puțin vizibile.
Georgescu a avut o scurtă colaborare și cu Ministerul Afacerilor Externe, fiind adus de Mircea Geoană în aprilie 2004 ca și consilier personal, pe o poziție neremunerată. După câteva luni, a fost numit director în cadrul Direcției de Organizație Economică Internațională, dar a demisionat după mai puțin de un an.
Într-o declarație, Mircea Geoană a afirmat că nu crede că Georgescu a fost consilierul său, dar recunoaște că l-a cunoscut prin intermediul Clubului de la Roma, o organizație care reunește personalități influente din România post-comunistă, printre care Mugur Isărescu, Emil Constantinescu și Ion Iliescu. Georgescu a devenit secretar general al acestui club, dar a fost înlăturat în 2013 din cauza unor declarații controversate.
Controverse și retragere
Motivul principal pentru care Călin Georgescu a ales să se distanțeze de Clubul de la Roma a fost, conform propriilor sale declarații, „escrocheria mondială numită schimbările climatice”, pe care o consideră fără fundament în realitate. Această poziție radicală reflectă viziunea sa asupra problemelor actuale și a provocărilor cu care se confruntă societatea.
Călin Georgescu: Ascensiunea și controversa
În 2016, numele lui Călin Georgescu a fost menționat pe diverse platforme ca o posibilă opțiune pentru funcția de premier, o ipoteză susținută de site-uri cu tendințe propagandistice, precum Sputnik. Două ani mai târziu, fără a ocupa vreo funcție publică, Georgescu a apărut într-un interviu la televiziunea națională, unde a declarat că România adoptă o poziție subordonată față de Statele Unite, în timp ce l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin.
În cadrul discuției, Georgescu a afirmat: „Vladimir Putin este un lider! E printre puținii lideri!” La întrebarea despre analiza sa, el a răspuns că Putin are anumite calități superioare altor lideri, subliniind că acesta „își iubește țara”, fără a detalia modalitățile prin care face acest lucru.
Promovarea în AUR și reacțiile ulterioare
În 2020, odată cu ascensiunea Partidului AUR, Călin Georgescu a fost promovat ca o posibilă variantă de premier al formațiunii, în cazul în care aceasta ar ajunge la putere. Însă, după ce viziunile sale neolegionare au fost expuse public, AUR s-a distanțat de el.
Recent, procurorii au deschis un dosar penal pe numele lui Georgescu, vizând promovarea unui cult al personalității considerat vinovat de genocid. Parchetul General s-a autosesizat după ce acesta a afirmat într-o emisiune că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”.
Idei radicale și declarații controversate
În ultimele sale apariții și în declarațiile din campania electorală, Călin Georgescu nu a prezentat o viziune clară privind rolul său ca președinte. În schimb, s-a remarcat prin exprimarea unor idei radicale, antioccidentale și pro-rusești. El a afirmat că societatea se confruntă cu o „pandemie a fricii și a prostiei”, dar a adăugat că mai gravă este „pandemia ipocriziei și manipulării cauzată de lăcomia celor care nu se mai satură”.
Georgescu a exprimat ideea că „șansa României este înțelepciunea rusească”, subliniind că este timpul ca România să se trezească și să nu schimbe doar stăpânii, ci să își redefinească sistemul. „Asta înseamnă curajul de a fi român! A venit vremea să aducem țara la nivelul unei chemări! A venit vremea să înțelegem că destinul și dreptul în acțiuni române sunt veșnice! A venit vremea să facem istorie, nu politică! Așa să ne ajute Dumnezeu,” a concluzionat el.