Justiția întârziată în cazul violențelor de la „Mitingul Diasporei” din 2018
Jandarmii acuzați de violențele comise în timpul „Mitingului Diasporei” din 2018 riscă să scape fără sancțiuni. Aceasta nu se datorează nevinovăției lor, ci amânărilor repetate ale justiției care împing cazul spre termenul de prescripție, conform unei analize recente.
Amânări repetate în dosarul 10 august
O nouă amânare a avut loc luni la Tribunalul Militar București, unde zece dintre persoanele vătămate în urma intervenției jandarmilor nu au putut fi citate. Judecătorul militar Nicolae George Octavian a considerat că acest lucru constituie un viciu de procedură. Aceste zece persoane fac parte din cele aproximativ 350 care s-au constituit parte civilă în dosar, solicitând despăgubiri.
Amânarea reprezintă a doua astfel de decizie în această etapă a procesului, aceasta venind după o serie de amânări și în camera preliminară. Este important de menționat că primul termen de judecată a avut loc la cinci ani de la incidentele din 10 august, într-o perioadă în care guvernarea PSD-ALDE încerca să modifice legile justiției pentru a-și proteja conducerea, inclusiv pe cea a lui Liviu Dragnea.
Contextul evenimentelor din 10 august
În după-amiaza zilei de 10 august 2018, jandarmii au intervenit împotriva protestatarilor pașnici cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar în unele cazuri, intervenția a fost mult mai violentă. Sute de protestatari au fost răniți, iar reacția autorităților a fost criticată pe scară largă, atât pe plan național, cât și internațional.
Un număr de 16 inculpați, printre care fostul director adjunct al Jandarmeriei București, colonelul Laurențiu Cazan, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Alături de el, fostul inspector de jandarmerie Sebastian Cucoș și alți 13 jandarmi sunt acuzați de „purtare abuzivă”. Dosarul a fost clasat în 2020 de către Tribunalul București, pe motiv că șefii Jandarmeriei nu au putut anticipa desfășurarea protestului.
Redeschiderea anchetei la cererea victimelor
Ancheta a fost redeschisă în anul următor, la cererea uneia dintre victime, Ioan Crăciuneanu, care a fost rănit de o grenadă cu gaz lacrimogen. În timpul unei ședințe de judecată, Crăciuneanu a criticat amânarea și a acuzat o nouă încercare de tergiversare a justiției, subliniind intenția clară de a ajunge la termenul de prescripție.
Critici la adresa sistemului judiciar
Într-o declarație, Crăciuneanu a afirmat că „argumentele nu au fost argumente, ci pretexte”, sugerând că anumite reguli sunt prioritizate în fața justiției. Toni Decean, avocatul comunității Declic, a menționat că în termenele anterioare, inculpații au folosit avocați pentru a întârzia procesul, subliniind astfel provocările cu care se confruntă justiția română.
Demisii și amânări în cazul represiunea din 10 august
În contextul dosarului referitor la represiunea din 10 august, avocații jandarmilor au decis să își prezinte demisiile în ultimele momente, fiind o strategie printre altele pentru a obține noi amânări. Decean a subliniat că, pentru a oferi o șansă acestui caz, judecătorul ar trebui să fixeze termene de judecată săptămânal. Astfel, s-ar evita atingerea termenului de prescripție, stabilit pentru anul 2026.
El a avertizat că, în cazul în care, după 17 ianuarie, termenele de judecată vor fi stabilite la o lună distanță, rezultatul ar putea fi previzibil și nefavorabil. Ioan Crăciuneanu, care a cerut o anchetă împotriva decidenților politici implicați în evenimentele din 10 august, inclusiv Speranța Cliseru, Carmen Dan și Liviu Dragnea, este de părere că soluția va fi găsită, indiferent dacă prin intermediul sistemului juridic românesc sau, în ultimă instanță, de către instanțe internaționale. Acesta consideră că acest caz va lăsa o amprentă negativă asupra statului român și va fi consemnat în istorie ca o șaradă. D.A.
