Acțiune penală în cazul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”
În cazul cunoscut sub denumirea de „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul responsabil din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a decis astăzi să inițieze acțiunea penală împotriva a două persoane. Acestea sunt acuzate de comiterea unor infracțiuni împotriva umanității, conform mai multor articole din Codul penal.
Inculpații sunt:
- Ion Iliescu, care la data faptelor ocupa funcția de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și era președinte ales al României;
- Petre Roman, care, la vremea respectivă, era prim-ministru al Guvernului provizoriu al României.
Conform unui comunicat oficial, probele adunate până în prezent sugerează că, în luna iunie 1990, oficiali cu funcții de decizie în stat au pus în aplicare o politică de represiune împotriva populației civile din București. Această acțiune a dus la moartea a patru persoane, la violarea altor două, iar integritatea fizică și/sau psihică a fost afectată pentru peste 1300 de oameni. De asemenea, au fost persecutate prin privare ilegală de libertate mai mult de 1200 de persoane.
Între 22 aprilie și 13 iunie 1990, Piața Universității din București a fost scena unei manifestații de lungă durată, care a avut ca scop contestarea noului regim instaurat în România după Revoluția din 1989. Participanții la protest au solicitat, printre altele, eliminarea regimului comunist, promovarea unor lideri fără trecut politic și înființarea unei televiziuni independente.
În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman și alte figuri din conducerea statului au orchestrat un atac împotriva manifestanților din Piața Universității. Această acțiune represivă era, de fapt, un pretext pentru a viza nu doar liderii de opinie, ci și orice persoană care putea manifesta o formă de opoziție, în special studenții și intelectualii.
Având în vedere amploarea acestor atacuri, implementarea lor a necesitat mobilizarea unui număr semnificativ de persoane. Conform probelor, conducerea statului ar fi format un grup criminal de natură politică, administrativă, militară și civilă, implicând un număr mare de indivizi cu contribuții diverse la acțiunile desfășurate. Deși cei care au comis actele violente ocupau o poziție inferioară în cadrul grupului, concepția și organizarea infracțiunilor au fost realizate de liderii politici ai vremii.
Din dovezile adunate de procurori reiese că a existat o colaborare la nivelul planificării și implementării acestor acțiuni represive, evidențiind complexitatea și amploarea acestor fapte.
Evenimentele din Piaţa Universităţii din Bucureşti
Pe 13 iunie 1990, a avut loc o acțiune represivă menită să dezvăluie brutalitatea față de manifestanții din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Această acțiune a fost desfășurată de către forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, la care s-au adăugat peste zece mii de mineri și muncitori din diverse zone ale țării.
Atacul a fost unul sistematic și generalizat, soldat cu moartea a patru persoane prin împușcare, două victime ale violului și 1311 persoane vătămate fizic sau psihic. În plus, 1211 persoane au fost supuse unor persecuții prin privarea ilegală de libertate. În dimineața acelei zile, peste două sute de oameni au fost ridicați și transportați la unitatea militară 0575 Măgurele, unde au fost reținuți până în după-amiaza acelei zile, când au fost eliberați, după o cercetare sumară.
Implicarea minerilor și reacțiile violente
Conform deciziilor luate de autoritățile competente, muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele din București au fost aduși în Piaţa Universităţii, unde au acționat violent, agresând persoanele din apropierea Institutului de Arhitectură. Aceștia, împreună cu forțele de ordine, au ocupat piața pentru a împiedica întoarcerea manifestanților.
Acțiunile represive ale autorităților au determinat o reacție violentă din partea opoziției, culminând cu incendiul sediilor Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații. Forțele de ordine au folosit armament de război, rezultând tragicul deces al patru persoane.
Devastarea și abuzurile continue
Represiunea a continuat în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic realizat împreună cu minerii și muncitorii din diferite județe, care au acționat ca o forță de ordine paralelă cu cele oficiale. Minerii aduși în București au devastat sedii ale partidelor politice de opoziție și au agresat locuințele liderilor acestora, precum și instituții de presă independente și școli.
Sub pretextul implicării în manifestații, locuitorii Bucureștiului au fost agresați, iar persoanele ridicate din Piaţa Universităţii au fost duse cu forța la unitatea militară 0575 Măgurele și la Școala Militară Superioară de Ofițeri de la Băneasa. Aceste rețineri au fost ilegale și au avut loc în condiții total improprii. Persoanele private de libertate au fost păstrate în spații inadecvate, fără a avea contact cu familiile, până pe 21 iunie 1990.
Condițiile în care au fost cazate persoanele aduse de pe străzile Bucureștiului au fost extrem de precare, fiind ținute în garaje, indiferent de vârstă sau gen, sub pază militară continuă.
Clarificări privind starea de fapt și măsurile legale
Se subliniază că situația actuală și cadrul juridic al faptelor se bazează exclusiv pe probele adunate după data de 4 iunie 2021. Această dată marchează momentul în care cazul a fost restituit la parchet, după ce a trecut prin procedura de cameră preliminară. În urma acestei proceduri, toate probele administrate înainte de anul 2017 au fost anulate, iar actele de urmărire efectuate anterior au fost declarate nule.
Este important de menționat că măsurile luate fac parte din etapele procesului penal, conform Codului de procedură penală, și nu afectează în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, așa cum au subliniat procurorii.
