AEP a alocat 386 milioane de lei partidelor politice pentru 2024, dintre care 62 milioane în decembrie. Expert Forum analizează diminuarea subvențiilor pentru 2025.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Subvențiile partidelor politice în 2024

Autoritatea Electorală Permanentă a alocat în 2024 un total de 386 de milioane de lei partidelor politice, dintre care 62 de milioane au fost transferate în luna decembrie. Aceste informații sunt prezentate într-un raport realizat de Expert Forum, care subliniază că PSD a fost cea mai beneficiară formațiune în ceea ce privește sumele primite, iar cheltuielile cele mai mari au fost destinate presei și propagandei.

Detalii din raportul Expert Forum

Raportul analizează veniturile și cheltuielile partidelor politice pentru anul 2024, inclusiv o evaluare detaliată a lunii noiembrie și o critică asupra propunerilor Guvernului pentru bugetul pe anul următor.

Subvențiile pe portalul Banipartide.ro

Expert Forum a creat o secțiune pe portalul Banipartide.ro, dedicată subvențiilor, care oferă acces interactiv la veniturile și cheltuielile partidelor politice, bazându-se pe datele disponibile public.

Concluziile raportului

În total, partidele politice au primit 386 de milioane de lei, inclusiv fonduri alocate Partidului Mișcarea Populară (PMP) în urma unei decizii judecătorești, care a permis un transfer de peste 4 milioane de lei în luna iunie. Sumele primite de partide sunt distribuite astfel:

  • PSD: 152,9 milioane lei
  • PNL: 122 milioane lei
  • USR: 65 milioane lei
  • AUR: 35,7 milioane lei
  • PMP: 7 milioane lei
  • Pro România: 2,9 milioane lei, din care 1,2 milioane lei au fost virați direct către un executor judecătoresc.
  • FDREPTEI: 810 mii lei

Cheltuielile partidelor politice

Între ianuarie și noiembrie 2024, partidele au cheltuit 371 de milioane de lei. Este important de menționat că partidele pot utiliza fondurile economisite în lunile anterioare, fără a fi restricționate de limitele lunare de cheltuială. Până în noiembrie, majoritatea formațiunilor au cheltuit mai mult decât au primit. AUR a înregistrat cele mai mari cheltuieli, cu 165% din totalul sumelor alocate, urmat de USR (138%) și PNL (115%), în timp ce PSD a cheltuit 96% din fonduri.

Destinația cheltuielilor

În primele 11 luni ale anului 2024, cele mai mari cheltuieli au fost direcționate către:

  • Presă și propagandă: 214 milioane lei (57,8% din total)
  • Personal: 29 milioane lei (7,8% din total)
  • Consultanță politică: 26,3 milioane lei (7% din total)
  • Activități politice: 20 milioane lei (5,6%)
  • Sondaje de opinie: 18,9 milioane lei (5,1%)
  • Produse publicitare: 16,4 milioane lei (4,4%)
  • Bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane lei (4%)
  • Alte cheltuieli: 30 milioane lei (8,2%)

Cheltuielile cele mai mari au fost înregistrate în luna aprilie (56 milioane lei) și în luna octombrie (50 milioane lei), în preajma campaniei electorale. În luna noiembrie, partidele au cheltuit 27 de milioane de lei, similar cu sumele cheltuite în luna iunie, în contextul campaniei electorale.

Context electoral

Luna noiembrie a fost marcată de campania electorală, ceea ce a influențat deciziile de cheltuială ale partidelor politice.

Începerea campaniei electorale și provocările cheltuielilor de promovare

Campania pentru alegerile prezidențiale a debutat pe 25 octombrie, iar cea pentru parlamentare pe 1 noiembrie. În această etapă, este așteptat ca partidele politice să reducă semnificativ cheltuielile de promovare, având în vedere că majoritatea dintre ele au fost deja competitori electorali. Cheltuielile destinate promovării candidaților ar trebui să fie raportate în mod transparent în cadrul campaniei electorale. Continuarea campaniei de promovare a partidelor ar putea fi interpretată ca o modalitate de a nu declara fondurile utilizate, o practică discutabilă, mai ales că legea permite folosirea subvențiilor în campanie sau decontarea fondurilor private, în cazul în care partidele obțin peste 3% din voturi.

Un aspect notabil este că fondurile utilizate din subvenții pentru promovarea partidului, și nu a candidaților, nu sunt înregistrate sau raportate detaliat. În timpul campaniei electorale, cele mai mari cheltuieli s-au îndreptat către media, propagandă și producția de spoturi publicitare. Astfel, se ridică întrebarea despre motivele pentru care un partid, precum PSD, a cheltuit 8 milioane de lei sau AUR 4,8 milioane de lei pentru promovarea partidului în luna electorală, când cheltuielile ar trebui să fie concentrate pe competiția electorală. Chiar și cu existența unor contracte pe termen lung, cheltuielile ar trebui să fie restricționate pe durata campaniei.

Campania PNL pe TikTok și lipsa transparenței financiare

Un alt subiect important în legătură cu alegerile prezidențiale din 2024 este campania desfășurată de PNL pe TikTok, inițial construită în jurul hashtag-ului #echilibrusiseriozitate, conform unei investigații. Informațiile despre sursa fondurilor utilizate pentru această campanie sunt limitate, iar articolul sugerează o posibilă finanțare din bani publici. Se poate specula că această campanie a fost finanțată din subvenții în perioada de precampanie, având în vedere că PNL a declarat sume semnificativ mai mari în luna octombrie în comparație cu noiembrie.

În timpul campaniei pentru prezidențiale, liberalii au raportat un contract de un milion de lei cu KENSINGTON COMMUNICATION SRL, dar acesta nu pare să fie destinat organizării unei campanii online, fiind clasificat în altă categorie. Este greu de înțeles cum o campanie de asemenea amploare a fost gestionată fără cunoștința companiei și a partidului care a alocat banii pentru promovare, având în vedere că a fost transformată în #echilibrusiverticalitate, o campanie care l-a promovat pe Călin Georgescu. Această situație evidențiază controlul limitat asupra modului în care partidele politice gestionează fondurile.

Necesitatea transparenței în cheltuielile electorale

Având în vedere că aceste campanii se desfășoară fără obligația de a marca materialele și de a publica contractele, este esențial să reîncepem discuțiile despre adoptarea unor norme care să oblige partidele să asigure o transparență mai mare în privința cheltuielilor. Rămâne de văzut dacă astfel de campanii ocolesc regulile de promovare electorală, pretinzând că sunt destinate promovării partidului. Acest caz amintește de situația în care PNL a promovat cartea lui Nicolae Ciucă în timpul campaniei pentru alegerile locale, fără a declara cheltuieli electorale.

Cheltuielile din luna noiembrie

În luna noiembrie, cheltuielile pentru promovarea electorală continuă să fie un subiect controversat și necesită o analiză atentă în contextul respectării legislației și transparenței financiare.

Cheltuielile partidelor politice în luna noiembrie

În luna noiembrie, aproximativ 44% din buget, echivalentul a 12 milioane de lei, a fost direcționat către contracte pentru presă și promovare. PSD a alocat 8,4 milioane de lei, în scădere față de octombrie, când suma cheltuită a fost de 13 milioane de lei. La PNL, s-a observat o reducere semnificativă a cheltuielilor, care s-au limitat la 12.830 lei. USR a cheltuit 1,7 milioane de lei, iar AUR a alocat 2 milioane de lei.

Cheltuieli pentru publicitate

AUR a investit 2,8 milioane de lei în producția și difuzarea de spoturi publicitare, reprezentând cea mai mare sumă cheltuită pe această categorie până în prezent. Comparativ, în luna octombrie, AUR cheltuise 338 de mii de lei. USR a cheltuit 151 de mii de lei, în creștere față de lunile anterioare, iar PMP a alocat 207 mii de lei.

Consultanță politică

Cheltuielile pentru consultanță politică au fost de 2,2 milioane de lei. PNL a declarat cele mai mari cheltuieli în acest domeniu, cu 1,6 milioane de lei, urmat de PSD cu 277 de mii de lei și USR cu 275 de mii de lei. PSD a menținut cheltuielile la niveluri similare cu cele din lunile anterioare, în timp ce PNL a înregistrat o creștere comparativ cu perioada august-octombrie, dar cheltuielile sunt aproape la jumătate față de perioada alegerilor locale din luna iunie.

Sondaje de opinie

Cheltuielile pentru sondaje de opinie s-au ridicat la 1,6 milioane de lei, cu PSD alocând 1,1 milioane de lei, similar cu luna martie, cel mai mare nivel înregistrat pe această categorie în 2024. PNL a cheltuit 409 mii de lei, în scădere față de luna octombrie, iar USR a cheltuit 39 de mii de lei, cea mai mică sumă din acest an.

Activități politice

Cheltuielile pentru organizarea de activități politice au ajuns la 1,2 milioane de lei. AUR a cheltuit cel mai mult, cu 374 mii de lei, urmat de FD cu 314 mii de lei și PNL cu 282 mii de lei. USR a cheltuit 210 mii de lei, în timp ce PSD a alocat 100 de mii de lei. AUR este singurul partid care a înregistrat o ușoară creștere a cheltuielilor comparativ cu lunile anterioare.

Cheltuieli pentru personal

Partidele politice au cheltuit 2,9 milioane de lei pentru personal, o valoare semnificativă în 2024, cu o ușoară creștere față de lunile anterioare. USR și PSD au fost cele care au investit cel mai mult în personal, cu 1,2 milioane de lei, respectiv 591 de mii de lei. AUR a alocat 482 de mii de lei, iar PNL a cheltuit 516 mii de lei.

Distribuția cheltuielilor pe partide

În afară de Pro România și PNL, majoritatea partidelor au direcționat cea mai mare parte a fondurilor către presă și promovare. Iată cum au cheltuit fiecare partid banii în luna noiembrie:

  • PSD a investit 76% din buget, adică 8,4 milioane de lei, în contracte pentru presă și propagandă, 10% (1,1 milioane de lei) pentru sondaje și 5,3% (591 de mii de lei) pentru personal. Restul fondurilor au fost repartizate pe alte categorii.
  • PNL a alocat 36% din fonduri (aproape 1,6 milioane de lei) pentru consultanță politică și 28% pentru investiții imobiliare (1,3 milioane de lei). Cheltuielile pentru personal au fost de 516 mii de lei, echivalentul a 11%, iar pentru sondaje au plătit 409 mii de lei.

Cheltuielile partidelor politice și subvențiile din 2025

Conform datelor disponibile, USR a dispus de 36% din fonduri, echivalentul a 1,7 milioane lei, pentru activități de presă și propagandă, alocând 7% (348 mii lei) pentru onorarii. De asemenea, aproape 24% din totalul bugetului a fost dedicat personalului, restul fondurilor fiind utilizate pentru alte categorii.

În cazul AUR, cea mai semnificativă cheltuială este înregistrată pentru producția și difuzarea spoturilor publicitare, care a totalizat 2,8 milioane lei (44%), urmată de presă și propagandă, cu 2 milioane lei (32%). Restul fondurilor au fost de asemenea cheltuite pe alte categorii.

Subvențiile politice în 2025

Conform Ordonanței de Urgență aprobate în ședința de Guvern din 30 decembrie, valoarea subvențiilor pentru partidele politice va scădea cu 25% comparativ cu anul 2024, fără a fi oferite explicații clare pentru această diminuare. Nota de fundamentare a documentului menționează simplu că subvenția din 2025 va fi cu 25% mai mică decât cea din 2024.

Această reducere ar putea fi considerată o măsură simbolică, similară cu promisiunile anterioare ale premierului Florin Cîțu, care, în 2020, a anunțat o diminuare a subvențiilor cu 30%, dar a crescut ulterior alocările cu 90 milioane lei, fără transparență. De asemenea, este important de menționat că în 2024, subvențiile au fost majorate de la 314 milioane lei la 387 milioane lei, cea mai mare sumă înregistrată până în prezent.

Dacă aplicăm reducerea de 25% la valoarea totală de 387 milioane lei, inclusiv rectificarea din septembrie, rezultatul este de 213 milioane lei. Totuși, având în vedere istoricul modificărilor bugetare din ultimii ani, există posibilitatea ca și în anul următor să se efectueze rectificări care să crească din nou suma alocată. Această reducere, deși prezentată ca o măsură, ar putea fi, de fapt, o promisiune fără substanță.

Recomandări pentru transparență și responsabilitate

Se impune ca guvernul, partidele politice și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) să își asume obiective clare pentru a diminua efectele negative ale subvențiilor și pentru a spori transparența cheltuielilor. Printre aceste obiective se numără:

  • Revizuirea mecanismului de stabilire a bugetului anual și adoptarea unor criterii mai clare și predictibile.
  • Oferirea unei motivări reale pentru alocările bugetare anuale, având în vedere lipsa de claritate în stabilirea sumelor.
  • Reducerea alocărilor financiare anuale pentru partidele politice.
  • Încetarea practicii modificării bugetelor prin rectificări netransparente.
  • Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, raportări frecvente și marcarea materialelor de promovare.
  • Continuarea dezbaterii asupra proiectului PL-x nr. 516/2023, care ar impune obligații stricte pentru marcarea materialelor de publicitate politică, inclusiv în afara campaniilor electorale.
  • Îmbunătățirea controlului asupra acestor contracte, inclusiv prin verificarea campaniilor de promovare desfășurate de partide, asigurând respectarea legislației prin controale riguroase.

Este esențial ca raportările să reflecte realitatea financiară și să fie supuse unor verificări stricte, pentru a asigura o utilizare corectă a fondurilor publice.

Necesitatea actualizării metodologiei de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor de către AEP

Este imperativ ca metodologia de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor gestionată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) să fie revizuită. Această actualizare este esențială pentru a asigura o transparență mai mare în gestionarea fondurilor electorale.

Modificări necesare în regulile campaniei electorale

Regulile actuale referitoare la campania electorală și la perioada de precampanie necesită, de asemenea, modificări. Aceste perioade sunt adesea caracterizate prin cheltuieli semnificative, care se desfășoară într-un mod lipsit de transparență. Este crucial să se redefinească și să se clarifice ce constituie materiale de propagandă electorală, deoarece definițiile actuale sunt depășite și restrictive.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *