Restricții de alimentare cu apă în localități
Un număr de 311 localități cu sisteme de alimentare centralizate și 272 fără astfel de sisteme se confruntă cu restricții în aprovizionarea cu apă. Cele mai afectate județe sunt Botoșani, Vrancea, Vaslui, Iași și Neamț.
Monitorizarea resurselor de apă
Administrația Națională Apele Române continuă să monitorizeze cu regularitate utilizarea resurselor de apă și respectarea planurilor de restricții în perioade de deficit. Conform unui comunicat al instituției, în prezent, coeficientul de umplere al celor 40 de lacuri de acumulare administrate de A.N. Apele Române și S.C. Hidroelectrica S.A. este de 78,14%, în scădere față de 78,59% săptămâna trecută. Volumul total de apă în aceste lacuri se ridică la aproximativ 3,39 miliarde mc, comparativ cu 3,46 miliarde mc la începutul lunii.
Deși rezervele de apă sunt în scădere, A.N. Apele Române asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii care depind de sursele de apă de suprafață în regim centralizat. Se estimează că, până la sfârșitul lunii august, coeficientul de umplere va ajunge la aproximativ 75% în cele 40 de lacuri care joacă un rol crucial în alimentarea cu apă a populației, a industriei și în producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național.
Debitul apei la intrarea în țară
Debitul apei la intrarea în țară, în zona Baziaș, este de 3000 mc/s, urmând să scadă la 2800 mc/s pe data de 12 august, sub media multianuală a lunii august, care este de 4300 mc/s, conform estimărilor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. La Cernavodă, nivelul apei este de 0,72 metri, cu 90 cm până la activarea primei trepte de restricții, iar în prezent nu există probleme de alimentare cu apă pentru Centrala de Cernavodă.
Aplicarea planurilor de restricții
A.N. Apele Române monitorizează constant utilizarea resurselor de apă și modul de implementare a planurilor de restricții în perioade de deficit, centralizând datele săptămânal. Situația aplicării acestor planuri include restricții în diverse zone:
- Pe râurile interioare, respectiv pe Jiu (județul Gorj) și Buzău (județul Buzău, inclusiv Acumularea Siriu), se află în faza de atenționare pentru utilizările din industrie și populație.
- Sectoare de pe Fluviul Dunăre și brațele acestuia, precum Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea și Sulina, afectând 41 de localități, sunt de asemenea în faza de atenționare.
- Pentru sectorul Chiciu-Vadu Oii al Dunării, care include 5 localități din județul Călărași, și pentru sectorul Chiciu-Cernavodă-Hârșova, care afectează 8 localități din județul Constanța, se aplică restricții pentru populație, irigații, industrie și piscicultură.
- Pe brațul Borcea, sectorul Chiciu-Vadu Oii, sunt afectate 9 localități din județele Călărași și Ialomița, destinate irigațiilor.
- Pe brațul Măcin, 10 localități riverane (1 în județul Brăila și 9 în județul Tulcea) sunt în faza de atenționare pentru utilizările de apă destinate populației, irigațiilor, industriei și pisciculturii.
- Pe brațul Chilia, sectoarele aferente acestuia includ 4 localități din județul Tulcea, aflate sub atenționare.
Restricții pentru utilizarea resurselor de apă în România
În prezent, diverse sectoare ale resurselor de apă din România se confruntă cu restricții semnificative ce afectează folosințele de apă pentru populație, irigații, industrie și piscicultură. Brațele Dunării, în special zonele din Tulcea și Sulina, sunt afectate, incluzând sectoare care deservesc cinci localități riverane. Aceste restricții sunt esențiale pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă în contextul cerințelor tot mai mari ale populației și economiei.
Pe râurile interioare, 9 sectoare, inclusiv pe râul Olt și râul Ialomița, se află sub treapta 1 de restricții, având un impact direct asupra irigațiilor și industriei. De asemenea, două sectoare pe pârâurile Belinul Mare și Vadasz din județul Covasna sunt înregistrate în treapta 2 de restricții pentru piscicultură. În plus, 13 sectoare pe râuri precum Buzău și pârâurile din județul Covasna se află în treapta 3 de restricții, afectând irigațiile și piscicultura.
Acumularea Dopca din județul Brașov este, de asemenea, în treapta 2 de restricții pentru folosința populației. Alte acumulări, precum Pârcovaci, Hălceni și Sârca din județul Iași, precum și Cal Alb din Botoșani și Mănjești din Vaslui, se află în treapta 3 de restricții pentru utilizările destinate populației, industriei, irigațiilor și pisciculturii.
Impactul secetei asupra localităților cu și fără alimentare centralizată
În total, 311 localități, inclusiv 8 orașe, care beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă, sunt afectate de deficitul resurselor de apă. Aceste localități se confruntă cu restricții în alimentarea cu apă, care este disponibilă doar în anumite intervale orare. Cele mai afectate județe includ Iași, Vrancea, Neamț și Botoșani, printre altele.
Pe de altă parte, 272 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă se confruntă cu o secetă prelungită, având fântâni secate. Județele cele mai afectate în acest context sunt Botoșani, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava, și Iași.
Monitorizarea secetei hidrologice
Din cele 120 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 37 au înregistrat debite sub nivelul minim necesar pentru a răspunde cerințelor cantitative. În spațiul hidrografic Prut-Bârlad, 10 secțiuni sunt afectate, iar în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița, 8 secțiuni se confruntă cu debite insuficiente. Aceste date subliniază gravitatea situației hidrologice din România și necesitatea de a implementa măsuri de gestionare eficientă a resurselor de apă.
Spațiile Hidrografice din România și Apelul pentru Utilizarea Rațională a Apei
În contextul actual al gestionării resurselor de apă, spațiile hidrografice din România sunt structurate în mai multe secțiuni, fiecare având stații hidrometrice menționate. Iată o prezentare a acestora:
Spațiul Hidrografic Ialomița
Acesta cuprinde stația hidrometrică Cioranii de Jos și râul Cricovul Sărat.
Spațiul Hidrografic Olt
Spațiul hidrografic Olt este divizat în cinci secțiuni, incluzând stația hidrometrică Cornet, stația hidrometrică Hoghiz, stația hidrometrică Feldioara pe râul Olt, stația hidrometrică Nistorești pe râul Olteț și stația hidrometrică Reci pe Râul Negru.
Spațiul Hidrografic Argeș-Vedea
Această zonă cuprinde patru secțiuni, incluzând stația hidrometrică Malu cu Flori pe râul Dâmbovița, influențată de programul de funcționare al CHE Clăbucet, stația hidrometrică Căpățâneni pe râul Argeș, stația hidrometrică Crovu pe râul Glavacioc și stația hidrometrică Poenari pe râul Sabar.
Spațiul Hidrografic Crișuri
Spațiul hidrografic Crișuri este format din patru secțiuni, incluzând stația hidrometrică Nușfalău, stația hidrometrică Marca pe râul Barcău, stația hidrometrică Chiribiș pe râul Bistra și stația hidrometrică Vadu Crițului pe râul Crișul Repede.
Spațiul Hidrografic Siret
Aici sunt incluse două secțiuni, respectiv stația hidrometrică Brodina pe râul Suceava și stația hidrometrică Cremenea pe râul Uz.
Spațiul Hidrografic Banat
Acest spațiu hidrografic are o singură secțiune, stația hidrometrică Sadova pe râul Timiș.
Spațiul Hidrografic Jiu
Această zonă este reprezentată de stația hidrometrică Rovinari pe râul Jiu.
Spațiul Hidrografic Mureș
În cadrul acestui spațiu, se regăsește stația hidrometrică Petreștii de Jos pe râul Hășdate.
Spațiul Hidrografic Someș-Tisa
Acesta cuprinde stația hidrometrică Baia Sprie pe râul Săsar.
Apetitul pentru Economisirea Apei
În lumina prognozei hidrometeorologice pentru perioada următoare, se recomandă populației să utilizeze apa într-un mod rațional, prioritatea fiind asigurarea alimentării cu apă pentru cetățeni.
Planurile de restricții sunt elaborate pentru fiecare tronson de râu, aplicabile utilizatorilor a căror capacitate de exploatare a resurselor de apă este afectată, în funcție de specificul activităților desfășurate și de contextul economic general.
Fiecare individ poate contribui la economisirea apei prin soluții personale, apelând, acolo unde este posibil, la metode de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice, cum ar fi grădinăritul, spălatul sau îmbăierea, dar și în sectoare industriale și agricole.
