Mircea Roman: Sculptorul Recunoscut pe Plan Internațional
Mircea Roman, un nume de marcă în sculptura românească contemporană, a obținut recunoaștere internațională acum trei decenii, fiind premiat la Trienala de Sculptură de la Osaka. Lucrările sale monumentale, ce combină fragilitatea cu impunerea, reflectă relația complexă a omului cu forțele care îl influențează, incluzând istoria, societatea și luptele interioare. Sculpturile sale, caracterizate prin corpuri fragmentate, alungite sau distorsionate, evocă emoții profunde, subliniind atât vulnerabilitatea, cât și reziliența umană. Aceste figuri, supuse unui proces complex de metamorfoză, par a fi spirite vii, constrânse într-un spațiu limitat. Ochii sculpturilor sale, de un negru intens, se îndreaptă frontal, confruntând istoria și temerile personale cu o forță sacrală, acompaniată de o îndrăzneală prometeică.
Florentina Voichi: Îmbinarea Naturii cu Abstractul
Pe de altă parte, Florentina Voichi explorează o paletă variată de texturi și forme geometrice în lucrările sale, creând compoziții ce oscilează între figurativ și abstract. Temele sale se concentrează pe natura înconjurătoare, peisaje urbane și o corporalitate elaborată, combinând elemente de realitate cu fantezie și abstractizare. Formele naturale, adesea idealizate, sugerează o relație esențială și armonioasă între umanitate și mediu. Printr-un bogat inventar de simboluri, Voichi își propune să structureze haosul lumii exterioare, căutând, prin contemplare, liniștea interioară.
O Lume Cvasi-Abstractă
Ambii artiști coexistă într-o realitate cvasi-abstractă, unde discreția devine o strategie eficientă. Zgomotul și tumultul din jur sunt estompate de foșnetul pensulei și de ritmul dălții pe lemn, iar ei observă cu uimire lumea care îi înconjoară. Creativitatea lor se hrănește din contradicții, pe care le transformă în forme delicate și grațioase, asemănătoare cu albinele care produc miere, așa cum a descris Mădălina Mirea.
