Viața Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, situat pe țărmul Mării Marmara, aproape de Constantinopol, astăzi Istanbul. La vârsta de 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit în biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au inspirat-o să-și dăruiască hainele săracilor.
După o vreme, s-a retras în pustie. Urmând sfaturile unor călugări, s-a îndreptat spre ținutul Pontului, stabilindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a rămas timp de cinci ani. Apoi, cu dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte, a călătorit spre Țara Sfântă. După ce a vizitat Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustia Iordanului.
Revenirea în locurile natale
Se știe că, la 25 de ani, într-o noapte, un înger i-a spus în vis să se întoarcă în locurile sale natale. Sfântul Varlaam menționează în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe care L-ai iubit.” Așa că, din Constantinopol, s-a îndreptat spre Epivat, fără să dezvăluie nimănui cine este. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.
Descoperirea moaștelor
Trupul ei a fost îngropat ca un străin. Potrivit tradiției, un marinar a murit pe o corabie, iar trupul său a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru din zonă a rugat niște creștini să-l îngroape conform obiceiurilor creștine. În timpul săpării, au descoperit trupul Sfintei Parascheva, care era neputrezit și emanând o mireasmă plăcută. Totuși, l-au îngropat și pe marinar alături de ea. În noaptea următoare, unul dintre cei care săpaseră groapa, numit Gheorghe, a avut un vis în care o împărăteasă, înconjurată de îngeri, îl mustra pentru că nu a scos trupul Cuvioasei Parascheva din groapă. Împărăteasa, care era chiar Cuvioasa Parascheva, i-a ordonat să ia trupul ei și să-l așeze într-un loc de cinste.
Credincioșii au interpretat acest vis ca un semn divin, astfel că au luat trupul Sfintei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinților Apostoli din Kallicrateia. Imediat după, au avut loc vindecări miraculoase în urma rugăciunilor făcute lângă cinstitele sale moaște.
Mutarea moaștelor
În anul 1238, pe 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, unde au fost așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului. În 1393, Bulgaria a fost ocupată de turci, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. În acea perioadă, sfintele moaște au fost mutate la Vidin pentru o perioadă de cinci ani. După bătălia de la Nicopole din 1396, moaștele Sfintei Parascheva au ajuns din Vidin la Belgrad, Serbia, în 1398.
În 1521, sultanul Suleiman Magnificul a cucerit Belgradul, iar moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost duse la Constantinopol, fiind așezate în palatul sultanului.
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva: O istorie de cinstire și recunoștință
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost inițial așezate în Biserica Panmakaristos, care era sediul Patriarhiei Ecumenice în acea perioadă. După transformarea acestei biserici în moschee, moaștele au fost mutate în diverse locații, inclusiv la Biserica Vlaherne în 1586, la Biserica Sfântul Dumitru de la Xiloporta în 1597 și, în cele din urmă, la Biserica Sfântul Gheorghe din Fanar, noul sediu al Patriarhiei Ecumenice în 1601.
Strămutarea moastelor la Iași
Domnitorul Vasile Lupu a ctitorit biserica „Sfinții Trei Ierarhi” la Iași, aducându-și aminte de faptele lui Ioan Asan, care a strămutat moaștele Sfintei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, și de Alexandru cel Bun, care a adus moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava. Vasile Lupu a inițiat demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol pentru a obține strămutarea moastelor Sfintei Parascheva la Iași.
După ce a achitat toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au decis să ofere, ca semn de recunoștință, moastele Cuvioasei. Acestea au fost aduse de Vasile Lupu în Moldova și așezate pe 14 octombrie 1641, la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”. În 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași.
Cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva
Cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva se extinde fără limite, fiind ocrotitoare a numeroase biserici la nivel național. În Arhiepiscopia Bucureștilor, există peste 33 de biserici dedicate ei, în Arhiepiscopia Târgoviștei 18, iar în Episcopia Buzăului 29. De asemenea, sunt biserici dedicate Sfintei Parascheva în alte regiuni, cum ar fi Episcopia Dunării de Jos, Arhiepiscopia Iașilor și Arhiepiscopia Sibiului, fiecare având un număr semnificativ de locașuri de cult care o cinstesc.
Inclusiv comunitățile românești din afara țării, precum cele din Macedonia, Italia, Franța și Statele Unite, au biserici dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva. Într-o predică dedicată acestei sfinte, liderii religioși au subliniat că Sfânta Cuvioasă Parascheva oferă ajutor tuturor celor care se roagă cu evlavie, adunând oameni din diverse neamuri în comuniune de rugăciune.
De asemenea, este menționat că mulți studenți din Iași, în special în perioada examenelor, se roagă Sfintei Parascheva pentru ajutor în obținerea succesului academic. La rândul lor, și bolnavii vin din locuri îndepărtate în căutarea ajutorului Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pomenirea Sfinților
În această zi, facem pomenirea și altor sfinți, precum: Sfinții Mucenici Nazarie, Protasie, Ghervasie și Chelsie; Sfântul Mucenic Silvan; Sfântul Mucenic Petru Avselamul; Sfântul Eftimie și cei patruzeci de sfinți mucenici din Egipt și Palestina.
