Cresterea utilizării problematice a rețelelor sociale în rândul tinerilor europeni
Utilizarea problematică a rețelelor sociale continuă să crească în rândul tinerilor din Europa, în special în rândul adolescenților români cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen, evidențiind riscurile asociate, inclusiv dependența de jocuri online.
Avertismentul OMS
Directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, a subliniat necesitatea unor acțiuni imediate și susținute pentru a ajuta tinerii să-și controleze utilizarea rețelelor sociale, care poate avea efecte negative asupra sănătății mintale. Aceste efecte includ depresia, anxietatea, agresivitatea și rezultatele școlare slabe.
Statistici alarmante
Conform unui studiu realizat în 2022, 11% dintre adolescenți prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale, iar această cifră este în creștere față de 7% în urmă cu patru ani. Studiul s-a bazat pe datele a 280.000 de tineri cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada.
Simptomele dependenței
Simptomele asociate cu utilizarea problematică a rețelelor sociale sunt similare celor ale dependenței. Acestea includ dificultăți în controlul timpului petrecut online, sentimentul de lipsă atunci când nu sunt active pe platforme sociale și abandonarea altor activități importante.
Diferențe între țări
În România, 28% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani sunt afectați de acest fenomen, în contrast cu doar 3% dintre tinerii din Olanda, unde utilizarea problematică a rețelelor sociale este mult mai puțin răspândită.