Eveniment dedicat lui Marin Sorescu la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța
Pe 4 martie 2025, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a organizat o nouă ediție a „Clubului de lectură”, dedicată operei lui Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, care a fost membru titular al Academiei Române din 1992 și a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Literatură.
Cu această ocazie, Biblioteca Municipală din Sofia a realizat o vitrină expozițională dedicată scriitorului român.
Comemorarea a 89 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu
În colaborare cu Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța, Biblioteca Municipală din Sofia marchează 89 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu (1936 – 1996). Născut pe 29 februarie 1936, Sorescu este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși poeți români, având la activ numeroase premii naționale și internaționale, inclusiv Premiul Academiei Române, Premiul „Herder” de la Viena și Premiul „Struga” din Macedonia de Nord. Lucrările sale au fost traduse în aproape întreaga lume, de la Chile până în Japonia, și a fost un dramaturg, eseist și critic de marcă, cu o gândire originală.
Contribuțiile lui Marin Sorescu în literatură
Cărțile de critică ale lui Sorescu, precum „Tratat despre poezie”, „Insomnii” și „Ușor cu pianul pe scări”, au avut un impact semnificativ, la fel ca volumele sale de poezie: „Singur printre poeți”, „Moartea ceasului”, „Norii”, „Fântâni în mare”, „Tinerețea lui Don Quijote” și „La Lilieci”. De asemenea, Sorescu a fost un dramaturg prolific, piesele sale, precum „Iona”, „Paracliserul”, „Setea muntelui de sare” și „Al treilea țeapă”, fiind jucate pe numeroase scene europene și chiar pe Broadway.
Perspectiva critică asupra operei lui Sorescu
„Poezia lui Marin Sorescu este contemporană în adevăratul sens al cuvântului, asociativă, plină de metafore originale și neașteptate. Bogatul folclor poetic românesc a influențat puternic această poezie aparent simplă și cotidiană. Adesea, el caută perspective neprevăzute pentru a ne provoca, pentru a da viață și concretitudine imaginii poetice. Multe dintre aceste versuri sunt ascunse sub masca satirei și ironiei, dar în ele descoperim și grimasa tragică a poetului care observă și comentează lumea contemporană”, a afirmat Ognean Stamboliev, traducător, critic literar și muzical din Bulgaria.
