Blue Monday: O zi controversată în percepția depresiei
Conceptul de „Blue Monday” este adesea considerat cea mai deprimantă zi a anului, însă medicul psihiatru Anamaria Ciubara afirmă că depresia este influențată de circumstanțele personale ale fiecărei persoane. Această zi, cunoscută și sub denumirea de „Lunea cea tristă”, cade în a treia săptămână a lunii ianuarie și a fost popularizată în 2005 de Cliff Arnall printr-un algoritm care ia în calcul diferiți factori de stres.
Originea conceptului de Blue Monday
„Blue Monday” a fost introdus pentru prima dată în 2005 și a fost menționat într-un comunicat de presă al companiei Sky Travel, având la bază un calcul considerat inedit. Potrivit medicului, prima zi de „Blue Monday” a fost stabilită pe 24 ianuarie 2005. Psihologul Cliff Arnall a creat o formulă matematică complexă pentru a identifica cele mai deprimante zile ale anului, având în vedere factori precum vremea, facturile la utilități, datoriile, nivelul de motivație și dislike-ul general față de zilele de luni.
Critica formulei lui Cliff Arnall
Anamaria Ciubara subliniază că mulți experți au considerat formula lui Arnall ca fiind fără sens, deoarece nu era definită clar unitatea de măsură, ceea ce o face să fie ineficientă din punct de vedere matematic. De asemenea, Arnall, fost tutore la Universitatea Cardiff, a declarat că scopul său nu a fost acela de a instiga la teamă, ci de a motiva oamenii să își îmbunătățească viața. El susține că depresia nu poate fi redusă la o singură zi din calendar, ci variază în funcție de circumstanțele fiecărei persoane.
Cercetări recente despre Blue Monday
După ce ideea de „Blue Monday” a fost lansată, cercetătorii au început să studieze efectele acesteia în diverse domenii. În 2024, un studiu retrospectiv realizat de Universitatea din Beijing, în colaborare cu Universitatea din Washington, a abordat comportamentele negative asociate cu zilele de luni, denumite și „Blue Monday”. Acest studiu evidențiază emoțiile negative pe care oamenii le pot experimenta în această zi, ce pot duce la comportamente iraționale.
Impactul zilei de luni asupra crowdfunding-ului și sănătății mintale
Un fenomen interesant observat de specialiști sugerează că efectul zilei de luni poate influența semnificativ atât performanța strângerilor de fonduri prin crowdfunding, cât și sănătatea mintală a indivizilor. Aceasta este concluzia la care a ajuns un studiu recent, care analizează modul în care ziua în care începe săptămâna afectează diverse aspecte ale vieții sociale și financiare.
Studiul asupra crowdfunding-ului
Dr. Anamaria Ciubară a efectuat o cercetare detaliată a efectului zilei de luni, folosind date zilnice de la o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. Rezultatele studiului arată că performanța inițiativelor de crowdfunding tinde să fie mai slabă în zilele de luni comparativ cu restul săptămânii. Aceasta se manifestă printr-o scădere a fondurilor strânse, a numărului de noi susținători și a contribuțiilor medii ale acestora.
Mai mult, acest fenomen se regăsește în diverse categorii de proiecte de finanțare participativă, indiferent de specificul lor. Totuși, puterea efectului variază în funcție de tipul de proiect, fiind mai pronunțat în cazul inițiativelor tehnologice și mai puțin influent în proiectele de bunuri publice.
Variabilitatea efectului în funcție de tipul de finanțare
Opțiunile de donație par să fie mai puțin afectate de acest efect comparativ cu metodele tradiționale de strângere de fonduri. În mod surprinzător, proiectele cu opțiuni de loterie nu par să fie influențate deloc de efectul zilei de luni. De asemenea, s-a constatat că afectarea acestui fenomen scade pe măsură ce strângerea de fonduri avansează, dar se intensifică în cazul proiectelor cu costuri ridicate.
O strategie potențială pentru atenuarea efectului zilei de luni a fost descoperită prin evaluarea feedback-ului utilizatorilor, proiectele cu evaluări mai bune având tendința de a resimți un impact mai redus în zilele de luni.
Conexiunea cu sănătatea mintală
Dintr-o perspectivă psihiatrică, este esențial să se dezvolte strategii eficiente de prevenire a sinuciderilor, având în vedere că numeroase studii au evidențiat o creștere a incidenței acestora în zilele de luni, în special în rândul tinerilor. Cu toate acestea, lipsa unor studii corecte și controlate a limitat concluziile clare privind efectele zilei de săptămână asupra sinuciderilor.
Un studiu din 2018 a analizat datele referitoare la cauzele deceselor în Coreea de Sud, o țară cu o rată ridicată a sinuciderilor, comparându-le cu decesele accidentale. Analiza a arătat că frecvența sinuciderilor era maximă în zilele de luni, scăzând treptat până la sfârșitul săptămânii, în timp ce decesele accidentale erau cele mai frecvente sâmbăta, fără variații semnificative în funcție de ziua săptămânii.
Aceste descoperiri subliniază importanța înțelegerii comportamentului uman în raport cu zilele săptămânii și oferă perspective utile pentru îmbunătățirea strategiilor de strângere de fonduri și pentru abordarea problemelor de sănătate mintală în rândul populației, în special a tinerilor.
Efectul ‘Blue Monday’ și legătura cu depresia
Luni, statisticile arată o creștere semnificativă a ratelor de sinucidere, cu 9% și, respectiv, 10% mai mari comparativ cu duminica. Pe măsură ce vârsta indivizilor crește, aceste discrepanțe în ceea ce privește probabilitatea sinuciderii în funcție de ziua săptămânii devin mai puțin accentuate. Fenomenul cunoscut sub numele de ‘Blue Monday’ se dovedește a fi real, având un impact mai pronunțat asupra tinerilor cu vârste între adolescență și 30 de ani. În acest context, se impune elaborarea unor strategii de prevenire a sinuciderii care să atenueze presiunea și stresul asociate cu prima zi a săptămânii, conform opiniei dr. Anamaria Ciubară.
Legătura dintre depresie și factorii de risc
Dr. Ciubară subliniază că efectul ‘Blue Monday’ este strâns legat de stările depresive. Această afecțiune psihică nu are o cauză singulară, ci se dezvoltă, de obicei, la persoanele predispose genetic, influențate de factori de mediu, cum ar fi stresul cronic, evenimentele negative din viață sau catastrofele naturale. Riscul de depresie crește semnificativ în situațiile în care o persoană se confruntă cu dificultăți majore sau când există o predispoziție genetică accentuată.
