Campania de Informare despre Bolile Cardiovasculare
În decembrie 2024, Institutul Național de Sănătate Publică, alături de Direcțiile Județene de Sănătate Publică, va desfășura o campanie dedicată informării și educării populației în ceea ce privește riscurile asociate bolilor cardiovasculare. Această inițiativă este susținută de Ministerul Sănătății și își propune să crească gradul de conștientizare în rândul cetățenilor, încurajându-i să se implice activ în deciziile ce țin de menținerea și îmbunătățirea sănătății personale.
Definirea Bolilor Cardiovasculare
Boli cardiovasculare și cerebrovasculare includ o gamă variată de afecțiuni, cum ar fi problemele cardiace, accidentele vasculare cerebrale și alte boli ale sistemului circulator. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentele vasculare cerebrale. Aceste afecțiuni reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică la nivel global, continuând să fie principala cauză de morbiditate și mortalitate.
Impactul Global al Bolilor Cardiovasculare
Statisticile arată o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare, în special în rândul populației în vârstă. De exemplu, procentul persoanelor afectate de aceste afecțiuni crește de la 40% în rândul adulților cu vârste între 40 și 59 de ani, la 75% pentru cei cu vârste între 60 și 79 de ani, și ajunge la 86% pentru persoanele de peste 80 de ani. Se estimează că până în 2030, numărul de decese cauzate de aceste boli ar putea atinge 23 de milioane la nivel global.
Situația în Uniunea Europeană și România
În Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproximativ 42,5% din totalul deceselor anual, ceea ce echivalează cu circa 10.000 de decese pe zi. În România, statisticile din 2023 indică o rată de 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori, confirmând astfel că aceste afecțiuni reprezintă principala cauză de mortalitate în țară. Aproape o jumătate din decesele înregistrate în România sunt atribuite bolilor aparatului circulator, incluzând 43.460 de decese din cauza bolii ischemice a inimii și 42.826 din cauza bolilor cerebrovasculare.
Comparativ cu Media Uniunii Europene
România se confruntă cu o rată standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. În cadrul bolilor cronice, bolile cardiovasculare, hipertensiunea, diabetul și bolile pulmonare obstructive se află în topul ierarhiei problemelor de sănătate. De asemenea, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă, acestea fiind semnificativ mai mari comparativ cu media europeană.
Factori de Risc pentru Bolile Cardiovasculare
Etiologia bolilor cardiovasculare este complexă, implicând factori de risc care pot fi împărțiți în două categorii: neinfluențabili și influențabili. Factorii de risc nemodificabili includ genetica, sexul, vârsta și, în anumite cazuri, antecedentele familiale. În schimb, factorii de risc modificabili sunt adesea legați de stilul de viață și de mediul înconjurător. Aceștia includ fumatul, stresul, tulburările de somn, sedentarismul, consumul excesiv de alcool și o alimentație nesănătoasă. De asemenea, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și hipercolesterolemia sunt considerați factori de risc majori pentru accidentele vasculare cerebrale.
Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare
Infarctul miocardic acut (IMA) este o problemă de sănătate majoră, iar printre factorii de risc asociați cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun se evidențiază ca fiind cel mai important risc evitabil. Hipertensiunea arterială reprezintă principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate în regiunea europeană, având o responsabilitate de aproape un sfert din totalul deceselor și 13% din dizabilitățile înregistrate. Această regiune are cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale la nivel mondial.
Impactul consumului de sare asupra sănătății
Consumul excesiv de sare este un factor determinant al hipertensiunii arteriale și, implicit, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare. Reglementarea cantității de sare din alimentele procesate poate avea un efect benefic considerabil asupra sănătății populației. Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de riscurile cardiovasculare crescute în România, unde există o prevalență semnificativă a factorilor de risc asociați bolilor cardiovasculare.
Implicarea individuală în reducerea riscurilor
Românii se confruntă cu un risc ridicat de îmbolnăvire și de deces prematur din cauza bolilor cardiovasculare. Este important ca fiecare individ să se implice activ în gestionarea și reducerea acestor riscuri. Cu ocazia unei campanii recente, Institutul Național de Sănătate Publică a subliniat că renunțarea la fumat, reducerea consumului de sare, creșterea aportului de fructe și legume, activitatea fizică regulată și evitarea consumului excesiv de alcool pot diminua considerabil riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.
Importanța identificării riscurilor și a educației pentru sănătate
Identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular este crucială pentru a permite instituirea unui tratament adecvat în stadii incipiente. Creșterea nivelului de informare și conștientizare pentru pacienții cu factori de risc metabolici, cum ar fi hiperglicemia, dislipidemia și hipertensiunea arterială, este esențială. Respectarea recomandărilor și a tratamentului prescris de medic poate salva numeroase vieți.
Promovarea unui stil de viață sănătos de la o vârstă fragedă
Promovarea unui stil de viață sănătos în rândul preșcolarilor și elevilor este la fel de importantă. Comportamentele sanogene se formează în copilărie, iar educația timpurie în acest sens poate avea un impact pozitiv pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare.
