Zilele Mănăstirii Văcăreștii Noi, 20 – 23 septembrie 2024
În perioada 20 – 23 septembrie 2024, se va desfășura un eveniment deosebit la Mănăstirea Văcăreștii Noi, unde se vor celebra Zilele Mănăstirii. Cu acest prilej, va fi adus spre cinstire Brâul Maicii Domnului, alături de moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș.
Revenirea Brâului Maicii Domnului
Arhiepiscopia Tomisului a anunțat că, după o absență de șapte ani, Brâul Maicii Domnului va reveni în județul Constanța, fiind așteptat la Mănăstirea Văcăreștii Noi pe 20 septembrie 2024. Moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș vor fi, de asemenea, prezente. Aceste Sfinte Odoare vor rămâne pentru închinare până pe 23 septembrie 2024.
În această perioadă, Mănăstirea Văcăreștii Noi, situată în apropierea localității Lumina, va sărbători 300 de ani de la sfințirea mănăstirii istorice Văcărești din București, dar și sfințirea paraclisului mănăstirii și punerea pietrei de temelie a bisericii mari a așezământului monahal.
Programul Sărbătorii
Evenimentele vor debuta vineri, 20 septembrie, la ora 18:00, când Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va întâmpina Sfintele Moaște și racla cu Brâul Maicii Domnului, urmate de slujba Privegherii dedicată Acoperământului Maicii Domnului și Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș.
Programul continuă sâmbătă, 21 septembrie, astfel:
- 08:00 – Acatistul Acoperământului Maicii Domnului și Acatistul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș;
- 09:00 – Sfânta Liturghie arhierească;
- 14:00 – Paraclisul Maicii Domnului;
- 17:00 – Slujba Privegherii;
- 22:30 – Slujba Utreniei;
- 00:00 – Sfânta Liturghie.
Duminică, 22 septembrie, ziua sfințirii paraclisului și a punerii pietrei de temelie a bisericii mari, programul va fi următorul:
- 07:45 – Primirea ierarhilor;
- 08:00 – Sfințirea paraclisului;
- 09:30 – Sfânta Liturghie arhierească;
- 12:00 – Slujba Punerii pietrei de temelie.
Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Grupul Psaltic „Tronos” al Catedralei patriarhale.
La ora 18:00 va avea loc Vecernia Mare și Litia.
Luni, 23 septembrie, programul va include:
- 08:00 – Utrenia;
- 09:30 – Sfânta Liturghie arhierească;
- 12:00 – Parastas în cinstea ctitorilor mănăstirii istorice Văcărești;
- 16:00 – Procesiune pentru încheierea Pelerinajului la Brâul Maicii Domnului și la moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș.
Semnificația Cinstitului Brâu al Maicii Domnului
Conform tradiției bisericești, Cinstitul Brâu a fost țesut de Maica Domnului din păr de cămilă, iar în momentul în care Fecioara Maria s-a înălțat la cer, i l-a dăruit Sfântului Apostol Toma. Până în secolul IV, Brâul a fost păstrat la Ierusalim. Ulterior, a fost adus în Constantinopol de către împăratul Arcadie în anul 395, unde a fost așezat în biserica „Sfinților Apostoli”, iar apoi în biserica „Preasfintei Născătoare” din Vlaherne.
Racla cu Brâul nu a fost deschisă până în timpul împăratului Leon cel înțelept, când, printr-o minune, împărăteasa Zoe a fost vindecată după ce s-a atins de acesta. Această întâmplare a consolidat și mai mult venerația față de Cinstitul Brâu al Maicii Domnului.
Brâul Maicii Domnului și istoria sa
Imediat după ce a fost așezat pe trupul unei femei, Brâul Maicii Domnului a fost îmbogățit cu fire de aur, ca semn de recunoștință, și a fost plasat în racla pregătită de Arcadie. Această minune este marcată prin sărbătoarea Așezării în raclă a cinstitului Brâu, celebrată pe 31 august. În a doua jumătate a secolului al XII-lea, Brâul a fost împărțit în fragmente ce au fost oferite mai multor biserici din Constantinopol.
În secolul XIII, trimișii regelui bulgar Ioniță Caloian au obținut Brâul din Constantinopol. Ulterior, în secolul XIV, cneazul sârbo-lazăr I Hrebeljanović a dăruit acest Brâu mănăstirii Vatoped, situată în Muntele Athos. Alte surse susțin că împăratul bizantin Ioan Cantacuzino a oferit Brâul mănăstirii Vatoped, el însuși călugărind-se acolo mai târziu. În anul 1522, în timpul unei epidemii severe de ciumă, două părți din cinstitul Brâu au fost donate mănăstirii de maici Kato Xenia, aflată la 50 km de Volos, Grecia. Oamenii s-au vindecat imediat după primirea acestei relicve sfinte.
Despre Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș
În data de 15 septembrie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș. Acesta s-a născut în anul 1568, în orașul Raguza din Dalmația, și a devenit Mitropolit al Banatului la vârsta de 80 de ani. A intrat în monahism la mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida, primind numele de Iosif, și a fost hirotonit ieromonah la doar 20 de ani.
Sfântul Iosif a trăit în diverse mănăstiri de pe Muntele Athos, devenind mai întâi egumen al mănăstirii „Sfântul Ștefan” din Adrianopol, iar ulterior egumen al mănăstirii Cutlumuș din Athos. S-a retras apoi în apropierea Mănăstirii Vatoped, dar, după decesul mitropolitului Timișoarei, a fost ales ca mitropolit al acestei eparhii, slujind până în 1653. Din cauza vârstei înaintate, s-a retras la mănăstirea Partoș, unde a trecut la cele veșnice în anul 1656. Moaștele sale se află în Catedrala mitropolitană din Timișoara. Canonizarea sa a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1956.
