Pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Autonom
În această lună, pe data de 12, se sărbătorește pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Autonom, un episcop din Italia. În perioada persecuțiilor îndreptate împotriva creștinilor sub împăratul Dioclețian (284-305), Sfântul Autonom a părăsit patria sa și s-a stabilit în Bitinia, în localitatea Soreus, împreună cu un alt bărbat numit Cornelius.
Sfântul Autonom a îndeplinit cu multă râvnă îndatoririle apostolice, reușind să boteze mulți păgâni în Hristos și să formeze o mare comunitate, biserica acesteia primind hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În această biserică, el l-a hirotonit pe Cornelius mai întâi ca diacon, iar ulterior l-a ridicat la rangul de preot. În cadrul misiunilor sale, predicând despre învățătura mântuitoare a lui Hristos, Sfântul Autonom a ajuns și în regiunile Lykaonia și Isauria.
Din cauza ordinului de arestare emis de împăratul Dioclețian, Sfântul s-a retras la Claudiopolis, situată pe malul Mării Negre. Ulterior, s-a întors la Soreus, unde l-a hirotonit pe Cornelius episcop. După acest eveniment, a plecat să predice în Asia, iar la întoarcerea sa, a continuat să predice în împrejurimile Soreusului, la Limna.
Într-o zi, unii dintre noii convertiți au distrus un templu păgân, ceea ce a provocat furia păgânilor, care au decis să se răzbune pe creștini. Aceștia au atacat biserica Sfântului Arhanghel Mihail în timpul unei liturghii oficiate de Sfântul Autonom, l-au torturat și în cele din urmă l-au ucis, sângele său sfințind altarul. Diaconița Maria a reușit să scoată trupul sfântului de sub dărâmături și i-a oferit o îngropare corespunzătoare.
În vremea împăratului Constantin, a fost construită o biserică deasupra mormântului său. În anul 430, un preot a dărâmat această biserică fără a ști că era situată deasupra mormântului, reconstruind-o într-un alt loc. După 60 de ani, moaștele sfântului au fost găsite intacte, iar pe acel loc a fost ridicată o biserică dedicată sfântului ierarh martir Autonom.
Pomenirea altor sfinți
În aceeași zi, se sărbătorește și pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Curnut, episcopul Iconiei. Acest sfânt, aflat în satul Sursalul, a fost capturat de prigonitori și dus înaintea domnitorului Perinie, pe care l-a mustrat pentru nebunia sa, fapt pentru care i s-a tăiat capul.
Tot în această zi, este pomenit și Sfântul Mucenic Teodor din Alexandria. Acesta nu trebuie confundat cu Sfântul Teodor, arhiepiscop de Alexandria, prăznuit pe 3 decembrie. Teodor a fost prins de locuitorii Alexandriei pentru că propovăduia cu îndrăzneală pe Hristos. Supus unor torturi, a fost încununat cu spini, bătut și purtat legat prin oraș, iar în cele din urmă, aruncat în mare. Cu toate acestea, el a rămas nevatamat datorită ajutorului divin, iar la porunca domnitorului, a fost decapitat, îndreptându-se astfel spre ceruri, purtător de biruință.
De asemenea, se pomenește în această zi și despre Sfinții Mucenici Machedonie, Tatian și Teodul, precum și despre Sfântul Mucenic Ochian, care a fost supus la moarte prin foc, și despre Sfântul Mucenic Iulian din Galatia, împreună cu cei 40 de tovarăși ai săi. Acest sfânt a trăit în timpul domniei lui Dioclețian și era activ în cetatea Galatia, unde, aflându-se într-o peșteră cu alți patruzeci de creștini, a fost denunțat domnitorului Antonie.
Povestea Mucenicului Iulian
Mucenicul Iulian a fost prins și supus presiunii de a-i denunța pe ceilalți creștini. În fața domnitorului, el a strigat cu voce tare către toți pustnicii care se aflau alături de el: „Iată, m-au prins și merg să mărturisesc, dar nu vă voi vinde! Veniți repede să mă găsiți!” Antonie, un judecător al vremii, l-a încurajat să se apropie de Dumnezeu și să aducă o jertfă. Iulian i-a răspuns: „Tu ești un bun sfetnic pentru noi, deoarece nu există nimic mai valoros decât a muri pentru credința în care ne-am crescut.”
După ce judecătorul și-a încheiat întrebările, a ordonat ca un pat de fier să fie încins cu foc, iar Iulian să fie așezat pe el cu fața în sus. Mucenicul, însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci, a pășit pe patul în flăcări, dar îngerul Domnului a apărat-o de foc, lăsându-l nevătămat. Antonie, uimit de acest miracol, l-a întrebat: „Cine ești tu de biruiești focul atât de ușor?” Mucenicul a răspuns: „Sunt slujitor al lui Dumnezeu, iar numele meu este Iulian.” Judecătorul a continuat cu întrebările: „Cine îți sunt părinții?” Iulian a răspuns: „Mama mea este o bătrână, iar tatăl meu s-a mutat la Domnul.”
Antonie a ordonat ca mama lui Iulian să fie adusă imediat în fața sa. Odată ce aceasta a sosit, judecătorul s-a purtat cu sălbăticie, spunând: „Spune-i femeii să-l facă pe fiul tău să aducă jertfe zeilor, altfel oamenii te vor prinde și te vor rușina!” Mama, plină de curaj, a răspuns: „Ce osândă voi avea dacă trupul meu va fi rușinat împotriva voinței mele? Aceasta va fi pentru mine o răsplată și o cunună.” Uimit de răspunsul ei, tiranul a ordonat să fie eliberată mama, dar Iulian să fie decapitat.
Pe drumul spre execuție, Iulian a cerut să se roage puțin înainte de a-și da ultima suflare. El a mulțumit lui Dumnezeu pentru că a fost păzit până în momentul vărsării sângelui său și a cerut iertare de păcate celor care vor lua pământ din mormântul său, rugându-se ca asupra țării lor să nu vină nenorociri. Atunci, s-a auzit un glas din cer care a spus: „Puitorul de nevoințe a deschis porțile, iar tu intră ca cel care te-ai nevoit după lege.” Ceilalți patruzeci de creștini ascunși la poalele muntelui au aflat astfel de moartea mucenicului lui Hristos.
Pomenirea Sfinților
În această zi, se face pomenirea Cuviosului Daniil din Tasios, care a trecut la cele veșnice în pace. Totodată, se aduce omagiu și Cuviosului Andronic de la Atroa, din Muntele Olimp al Bitiniei, care s-a săvârșit în liniște.
Cu rugăciunile lor sfinte, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
