Pomenirea Sfintei Marii Mucenițe Tecla
În luna aceasta, pe data de 24, se sărbătorește pomenirea Sfintei Marii Mucenițe Tecla, o sfântă originară din cetatea Iconia. Născută dintr-o familie nobilă și respectată, Tecla a învățat despre credință de la marele Apostol Pavel, în timp ce acesta predica în casa lui Onisifor. La momentul convertirii sale, avea 18 ani și era logodită cu un tânăr pe nume Tamir. Cu toate acestea, nu a ezitat să-și părăsească logodnicul și să-l urmeze pe Pavel.
După aceea, Tecla a ajuns la Antiohia, unde a fost supusă unor încercări severe, fiind dată la fiarele sălbatice de către Alexandru și aruncată în arenă pentru a fi atacată de tauri. Cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost salvată din aceste situații și a continuat să predice Evanghelia lui Iisus Hristos, aducând mulți oameni la credință. În final, s-a retras în patria sa, unde a trăit în singurătate pe un munte numit vechea Selevchie, realizând numeroase minuni. A trăit până la vârsta de 90 de ani, părăsind această lume într-o manieră aparte, fiind primită de o stâncă.
Pomenirea Cuviosului Părinte Coprie
În aceeași zi, se comemorează și Cuviosul Părinte Coprie, care s-a născut în condiții umile, chiar lângă Mănăstirea Sfântului Marelui Teodosie Chinoviarhul. Mama sa, o femeie urmărită de agresori, a găsit refugiu alături de alți creștini, iar după plecarea păgânilor, călugării au descoperit copilul în mormane de gunoi. Marele Teodosie a decis să-l ia, numindu-l Coprie, ceea ce înseamnă ‘gunoi’, și l-a hrănit cu laptele unei capre care se afla în apropiere.
Capra se întorcea singură din munte pentru a-l alăpta pe copil, iar când Coprie a crescut, a devenit foarte drag marelui Teodosie, fiind învrednicit de darul Duhului Sfânt. Datorită curățeniei sufletului său, fiarele sălbatice îl respectau. De exemplu, într-o zi, a găsit un urs în grădina sa, mâncând legume, și l-a scos afară, iar ulterior, urșii nu au mai îndrăznit să intre. Într-o altă ocazie, când aducea lemne de la munte, un urs a încercat să atace măgarul său, dar Coprie l-a prins și l-a făcut să care lemne, poruncindu-i să-l ajute.
Ajungând la vârsta de 90 de ani, Coprie strălucea printre părinți ca un soare, fiind înzestrat cu daruri preoțești și diverse virtuți. Într-un loc retras, își îndrepta rugăciunile către Dumnezeu, iar după mutarea lui Teodosie, acesta i s-a arătat, venind să-l însoțească în cântarea sa. La un moment dat, i-a spus: „Iată, frate Coprie, a sosit vremea să te desparți de această lume.”
Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Siluan Athonitul
În această zi, se face pomenirea Cuviosului Părinte Siluan Athonitul, un sfânt deosebit, născut în anul 1866 în satul Sovsk, aparținând Mitropoliei Tambovului, din părinți cucernici de pe pământul Rusiei. De tânăr, a fost chemat la pocăință de către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria.
La vârsta de 27 de ani, el a renunțat la grijile lumești și, întărit de rugăciunile Părintelui Ioan din Kronstadt, a ajuns în Grecia, pe Muntele Athos. Acolo, a luat asupra sa jugul monahicesc în Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. Dăruindu-se în întregime lui Dumnezeu, a primit în scurt timp darul rugăciunii neîncetate de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, precum și o dumnezeiască arătare în slava Domnului nostru Iisus Hristos, în biserica Sfântului Prooroc Ilie din mănăstire.
Deși a fost întărit de har, a dus o luptă duhovnicească profundă, fiind cuprins de tristețe și adesea lăsat de Dumnezeu, confruntându-se cu ispitele vrăjmașilor. Timp de 15 ani, a urmat calea lui Hristos, aducând rugăciuni cu strigăte și lacrimi. În această perioadă, a auzit glasul lui Dumnezeu care i-a spus: „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui.” Acest îndemn l-a călăuzit să urmeze exemplul sfinților Antonie, Macarie, Sisoe și Pimen, devenind astfel un învățător apostolesc și profetic, recunoscut atât în viață, cât și după moarte.
Siluan Athonitul a lăsat în urma sa scrieri pline de har și inspirație divină, care au fost aduse la lumină de ucenicul său, Starețul Sofronie, fondatorul mănăstirii ortodoxe din insula Britaniei. Viața și învățătura lui Siluan sunt detaliate în cărțile lui Sofronie, care oferă o imagine profundă a nevoințelor și a sfințeniei acestui om. Această lucrare îi ajută pe cititori să înțeleagă cum, păzind poruncile lui Dumnezeu cu sârguință, Siluan a dobândit o relație profundă cu Hristos, așa cum afirmă Sfântul Pavel.
Mulți au fost atrași de învățăturile lui Siluan, venind din toate colțurile lumii să cunoască adevărul lui Dumnezeu. A fost un bărbat „blând și smerit cu inima”, un rugător fervent pentru mântuirea tuturor oamenilor și un propovăduitor neîntrecut al dragostei chiar și față de vrăjmași.
Înălțarea Duhului prin Rugăciune
Se afirmă că întărirea Duhului este o manifestare divină deosebită. Cuviosul Siluan, un exemplu de credință și dedicare, a trecut de la moarte la viață în data de 24 septembrie 1938, sub îndrumarea Domnului nostru Iisus Hristos. Această zi este marcată de recunoștință și laudă adusă Celui care domnește în veci. Amin.
Prin sfintele sale rugăciuni, să cerem, Doamne, să ne miluiești și să ne mântuiești. Amin.
