Pomenirea Sfântului Prooroc Daniel și a Sfinților Trei Tineri
În această lună, pe data de 17, se sărbătorește pomenirea Sfântului Prooroc Daniel și a Sfinților Trei Tineri: Anania, Azaria și Misail. Proorocul Daniel era originar din seminția lui Iuda, provenind dintr-o familie care se afla în slujba împărătească. S-a născut în localitatea Vitora cea de sus și a fost dus în robie din Iudeea în țara haldeilor, unde a profețit timp de 70 de ani. Daniel a trăit cu 460 de ani înainte de nașterea lui Hristos, fiind recunoscut ca un bărbat înțelept, deși iudeii îl considerau eunuc. El a plâns mult pentru poporul său și pentru cetatea Ierusalimului, înfrânându-se prin post de la orice mâncare dorită. Deși avea o față uscățivă, era deosebit de frumos, având harul Celui Preaînalt.
Sfinții Trei Tineri proveneau din sfânta cetate Ierusalim, fiind fii lui Iezechia și ai Caligonei. Tatăl lor, Iezechia, a avut curajul de a cere lui Dumnezeu să-i prelungească viața în vreme ce se afla pe patul de moarte, păzind cele plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu i-a adăugat astfel 15 ani la viață. După ce Ierusalimul a fost asediat și cucerit de Nabucodonosor, împăratul babilonienilor, ei au fost luați prizonieri împreună cu Proorocul Daniel și duși în Babilon. Datorită virtuteții lor, au fost numiți conducători în treburile împărătești.
Într-o etapă ulterioară, din cauza refuzului de a se închina chipului ridicat de împărat, ei au fost aruncați într-un cuptor încins de șapte ori mai mult decât de obicei. Acolo, în mijlocul focului, ei cântau psalmi lui Dumnezeu. Împăratul, martor al minune, a recunoscut măreția lui Dumnezeu, văzând cum flăcările se transformaseră în rouă, iar ei rămâneau nevătămați. Deși Daniel locuia împreună cu cei Trei Tineri, el nu a fost aruncat în cuptor. Motivul rămâne necunoscut în Scriptură, dar se speculează că numele său, Baltazar, era considerat deosebit de onorant în cultura babiloniană, având conotații divine. Astfel, Dumnezeu a hotărât ca Daniel să nu fie inclus în această poveste a minunii, pentru a nu fi confundat cu rezultatul izbăvirii din cuptor.
După salvarea lor din foc, Sfinții Trei Tineri au recăpătat onoarea de dinainte și au trăit o viață virtuoasă până la sfârșitul zilelor. Conform unor surse, după moartea lui Nabucodonosor și a altor împărați care îi cinsteau pe Daniel și pe cei Trei Tineri, a fost numit un nou împărat, Atic. Acesta a decis să îi persecute pe sfinți, iar în urma unei confruntări, a ordonat să li se taie capetele. Atunci când lui Misail i-a fost tăiat capul, Azaria a prins capul său cu haina, iar Anania a făcut același lucru cu capul lui Azaria. Daniel, de asemenea, a întins haina sa în acele momente tragice.
Pomenirea Sfinților Mucenici
În această zi, este celebrată pomenirea sfinților mucenici, care au suferit pentru credința lor în Hristos. Conform tradiției, după ce capul lui Anania a fost tăiat, s-a spus că capetele lor s-au lipit de trupuri, iar îngerul Domnului i-a purtat în muntele Gheval, unde au fost ascunși sub o stâncă. La 400 de ani după aceasta, în ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, aceștia au înviat și apoi au adormit din nou. Hramul lor se săvârșește în biserica mare, iar tradiția ne învață să prăznuim pomenirea lor cu șapte zile înainte de sărbătoarea arătării Stăpânului.
Pomenirea Sfinților Mucenici Patermutie, Copri și Alexandru
De asemenea, în această zi, îi cinstim și pe Sfinții Mucenici Patermutie, Copri și Alexandru, care au suferit martiriul pe vremea lui Iulian Apostatul. Acești sfinți duceau o viață de sihaștri în pustia Egiptului. Atunci când Apostatul a pornit război împotriva perșilor, a aflat despre ei și i-a adus înaintea sa. Patermutie a răspuns că avea 75 de ani, iar Copri că avea 45 de ani. Tiranul a poruncit să fie scos afară Patermutie și a încercat să-l înduplece pe Copri să se lepede de Hristos. Cu toate acestea, Patermutie i-a amintit de viața sa dublă și l-a întors la credință.
Îndată, tiranul a poruncit să-i fie tăiată limba lui Copri și să fie întins pe un grătar încins. Sfântul Patermutie l-a încurajat, iar amândoi au intrat pe grătar și au ieșit nevătămați. Au fost apoi aruncați într-un cuptor cu foc, unde s-a alăturat lor și monahul Alexandru, care a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos. Toți trei au ieșit nevătămați, dar tiranul a poruncit ca, în cele din urmă, să li se taie capetele.
Pomenirea Cuviosului Dunale
Tot în această zi, este cinstit și Cuviosul Dunale, care și-a schimbat numele în Ștefan. Acesta era stăpânul unei insule, cunoscută sub numele de Nivertis sau Veroi, situată în apropierea Gadirei, înconjurată de apele oceanului. Era un om foarte bogat, dar, fiind crescut în învățăturile creștine, a ales să trăiască mai mult cu Dumnezeu decât cu oamenii. Astfel, a decis să renunțe la toate bunurile sale, lăsându-și fiii stăpâni pe insulă, și s-a dus la Roma, unde a îmbrăcat haina călugărească.
După aceea, s-a îndreptat spre Constantinopol, unde a discutat cu împărații Porfirogeneți, Constantin și Roman. Aceștia l-au trimis la Ierusalim, conform dorinței sale. Ajuns acolo, a fost îmbrăcat cu marea schimă de către Hristodul, patriarhul Ierusalimului, și a primit numele de Ștefan. A suferit multe ocări și bătăi din partea saracinilor, care se opuneau aspectului său, deoarece nu își rădea barba. Ulterior, s-a întors în Egipt, unde a fost prins și întemnițat.
Pomenirea Sfântului Mucenic Iahu și a altor sfinți
În această zi, ne amintim de suferințele îndurate de pururea pomenitul, care, alături de cei doi preoți care îl însoțeau, a fost supus la o serie de încercări greu de imaginat. Timp de șase luni a fost lipsit de hrană și apă, trăind în condiții extrem de dure. La finalul acestei perioade, a fost trimis din nou la Amira, conducătorul Egiptului, care, la porunca sa, l-a legat cu lanțuri și a încercat să-l constrângă să renunțe la credința în Hristos.
Cu toate acestea, s-a împotrivit cu fermitate, mărturisind cu curaj iubirea sa pentru Domnul nostru Iisus Hristos. Datorită acestui curaj, a fost supus la numeroase chinuri, care l-au afectat grav, conducând la o boală fatală. Se spune că a fost anunțat dinainte de Dumnezeu despre sfârșitul său pământesc.
Pomenirea altor sfinți
În această zi, îi pomenim și pe Sfântul noului Mucenic Nichita, precum și pe părintele nostru Dionisie cel Nou, din Zachint, care a fost arhiepiscop al Eginei și care a trecut în liniște la cele veșnice.
Cu rugăciunile acestor sfinți, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.