Pomenirea Sfinților Prunci Uciși de Irod
În această lună, pe data de 29, este comemorată sacrificiul celor paisprezece mii de prunci, care au fost uciși de regele Irod. Acesta a ordonat magilor să se întoarcă la el pentru a-i dezvălui locul unde s-a născut Împăratul, anunțat de steaua pe care o urmăreau, dorind să se închine și el. Însă, un înger al Domnului le-a poruncit magilor să nu se mai întoarcă pe la Irod, ci să își continue drumul pe o altă cale. Aceștia au urmat sfatul îngerului.
Când Irod a realizat că a fost înșelat, s-a furios. A cercetat cu atenție momentul în care steaua a apărut și a trimis soldați pentru a ucide toți pruncii din Betleem și împrejurimi, cu vârsta de până la doi ani. Irod credea că astfel îi va distruge pe toți pruncii, inclusiv pe cel care urma să devină Împărat. Totuși, planurile sale au fost zădărnicite, deoarece nu înțelegea că voința lui Dumnezeu nu poate fi oprită. Astfel, Irod a adus pruncilor mântuirea în împărăția cerurilor, în timp ce el s-a condamnat la osânda veșnică.
Pomenirea Creștinilor Săvârșiți prin Foame și Frig
În aceeași zi, este comemorată și amintirea tuturor creștinilor și fraților noștri care au murit din cauza foametei, a setei, a sabiei și a frigului. Slujba dedicată acestora se oficiază în Halcopratia, la biserica Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, unde se află și racla sfinților.
Pomenirea Cuviosului Părinte Marcel
Pe 29 decembrie, este de asemenea pomenit Cuviosul Părinte Marcel, starețul Mănăstirii Achimiților, cunoscut și sub numele de neadormiții. Cuviosul Marcel provenea din Apamia, un oraș din a doua Sirie, dintr-o familie renumită. Deși a învățat toate științele vremii, a decis să renunțe la bogății și s-a mutat la Efes, unde a fost găzduit de creștini credincioși. A intrat într-o mănăstire din zonă și a dus o viață de călugăr dedicat.
Aflând despre viața spirituală a Sf. Alexandru din Mănăstirea neadormiților, s-a alăturat acestuia, depășindu-i pe toți frații în virtute. După moartea starețului Alexandru și a lui Iacob, Marcel a fost ales stareț, având parte de harul lui Hristos și săvârșind multe minuni. A murit în Mănăstirea neadormiților și a găsit odihna în Domnul.
Pomenirea Cuviosului Tadeu Mărturisitorul
Tot pe 29 decembrie, este comemorat și Cuviosul Tadeu Mărturisitorul. Acesta a fost un rob eliberat al lui Teodor, care, având puterea împărătească, a transformat Mănăstirea Studiților în chinovie. Tadeu s-a tuns călugăr în mănăstirea lui Teodor, trăind o viață plăcută lui Dumnezeu și fiind iubit de toți. Era cunoscut pentru posturile și privegherile sale, având o disciplină strictă și dedicându-se cu totul învățăturii divine.
În acea perioadă, Mihai Bâlbâitul și fiul său, Teofil, erau împărați necredincioși și persecutori ai sfintelor icoane. Aceștia au închis mulți episcopi și stareți drepți, iar printre ei se număra și marele luptător Teodor, care era starețul Cuviosului Tadeu.
Martiriul Sfântului Tadeu
Într-o zi marcată de intensă râvnă spirituală, Sfântul Tadeu, un purtător al credinței, a avut curajul să mustre un împărat răucredincios în fața întregului senat. Împăratul, furios, a poruncit să fie adusă icoana Mântuitorului și a cerut ca Sfântul Tadeu să fie așezat pe aceasta. Însă, sfântul a refuzat să se supună acestei umilințe. În ciuda rezistenței sale, a fost ridicat cu forța de câțiva bărbați puternici și ținut deasupra icoanei, pentru a-l umili. Tirania împăratului s-a manifestat prin cuvintele sale: „Iată, ai călcat icoana lui Hristos! Acceptă, deci, și celelalte învățături ale noastre.” Sfântul Tadeu, cu o lumină profundă în suflet, a răspuns: „Eu, tiranule, nu am acționat de bunăvoie, ci prin viclenia ta. Mă închin sfintei icoane a Domnului meu și aș muri cu bucurie pentru ea!”
Aceste declarații curajoase l-au rușinat pe împărat, dar mânia acestuia nu s-a stins. Din cauza insultelor primite de la un țăran și alții, a poruncit să fie trântit la pământ și bătut fără milă. Lovit cu ciomegele, sfântul a fost considerat mort și târât afară. Cei prezenți l-au legat și l-au dus ca pe un stârv prin oraș, aruncându-l apoi lângă zidul cetății, în apropierea izvorului, înainte de a se întoarce și a se spăla de necurăția actului comis.
Cu toate acestea, fericitul Tadeu a rămas în viață, suferind cu demnitate și răbdare. A mai trăit încă trei zile, după care s-a alăturat Domnului.
Pomeniri importante din această zi
În aceeași zi, Biserica ortodoxă își aduce aminte de sfințirea bisericii celor patruzeci de Mucenici, situată lângă Halcotetrapilu. De asemenea, se sărbătoresc și alți sfinți, printre care Cuviosul Părintele nostru Veniamin, care a trecut în liniște la cele veșnice, Cuviosul Părintele nostru Antinodor, și Cuviosul Gheorghe, episcopul Nicomidiei, cunoscut pentru contribuțiile sale în stabilirea unor canoane de cântări și tropare, care a încheiat și el călătoria sa pe pământ în pace.
Prin rugăciunile lor sfinte, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește! Amin.
