Călin Georgescu așteaptă astăzi verdictul Curții de Apel în cazul anulării alegerilor prezidențiale.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Curtea de Apel București va decide asupra anulării alegerilor prezidențiale

Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe marți în cazul intentat de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale. Aceste dezbateri au avut loc luni, însă instanța a decis să amâne pronunțarea cu o zi. Totodată, solicitarea lui Georgescu de a o recuza pe judecătoarea Cristina Ardelean a fost respinsă de instanță.

Peste 1.000 de susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat luni la Curtea de Apel, încercând să influențeze decizia judecătorilor. După ore de discuții, instanța a anunțat amânarea pronunțării, conform articolului 49 din Codul de procedură civilă, până pe 31 decembrie 2024.

Avocații lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei Cristina Ardelean, argumentând că aceasta nu ar fi imparțială, fiind soția unui procuror de la Direcția Națională Anticorupție și că s-ar fi antepronunțat în proces. Această cerere a fost respinsă de un complet de la Curtea de Apel București, care a considerat-o neîntemeiată. Prin urmare, Ardelean va continua să judece cazul.

Acțiunea legală a lui Călin Georgescu

Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a intentat acțiune în justiție împotriva mai multor instituții, inclusiv Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării și președintele Klaus Iohannis. În cadrul acestui proces, Georgescu solicită anularea unor hotărâri ale BEC, precum deciziile nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 și nr. 232D/2024.

Decizia 230D a BEC a fost adoptată pentru a suspenda imediat votarea și pregătirea votării la secțiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, precum și pentru a opri operațiunile de votare în țară. Decizia 231D/2024 a fost emisă în urma hotărârii Curții Constituționale de a anula procesul electoral pentru alegerile prezidențiale. În plus, decizia 232D/2024 a modificat un articol din 231D, referitor la indemnizațiile membrilor birourilor electorale din străinătate.

Protestele susținătorilor lui Călin Georgescu

Luni, la Curtea de Apel București, susținătorii lui Georgescu s-au adunat masiv, manifestându-se zgomotos pe treptele instanței și în fața acesteia. Aceștia au recitat rugăciunea „Tatăl nostru” și „Crezul” înainte de a intra în sala de judecată. Procesul a fost suspendat de două ori, iar una dintre avocate i-a spus judecătoarei Ardelean că are ocazia „să se mântuiască”. Călin Georgescu a declarat la ieșirea din sala de judecată că speră într-o justiție profesională, nu într-una politică.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, pe baza unor documente desecretizate de CSAT.

Încălcări ale legislației electorale și amenințări cibernetice

Documentele serviciilor secrete evidențiază faptul că Georgescu a violat reglementările electorale privind finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Conform acestor informații, el a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli zero, în contextul în care SRI și MAI au confirmat că finanțarea campaniei pe TikTok a fost efectuată de Bogdan Peșchir, suma totală ridicându-se la un milion de euro.

Acțiuni cibernetice și influența Rusiei

În plus, documentele desecretizate de CSAT indică faptul că au avut loc acțiuni din partea unui actor cibernetic statal care a vizat infrastructurile IT&C esențiale pentru procesul electoral din România. De asemenea, România a fost identificată ca o țintă pentru acțiuni hibride agresive din partea Rusiei.

Conform SIE, România a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Kremlinului, care își manifestă un interes crescând de a influența opinia publică și agenda electorală din țară. Aceste acțiuni includ propagandă, dezinformare, susținerea unor candidați eurosceptici și alimentarea mișcărilor antisistem. În plus, se observă implicarea acestor entități în proteste menite să modeleze agenda publică, precum și încurajarea nemulțumirilor pentru a provoca reacții emoționale în rândul populației, exercitând astfel presiune asupra autorităților să reducă sau să oprească sprijinul pentru Ucraina.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *