Viața Sfintei Pelaghia
Sfânta Pelaghia a trăit în secolul al V-lea și a fost binecuvântată de Dumnezeu cu o frumusețe excepțională. Înainte de a îmbrățișa credința creștină, ea se numea Margareta și își folosea frumusețea în scopuri desfrânate.
Într-o zi, în timp ce trecea pe lângă biserica unde predica episcopul Non, s-a oprit să-l asculte. Episcopul, observându-i prezența, a declarat: „Femeia aceasta este un exemplu din care am învățat multe. Gândiți-vă la orele pe care le-a petrecut în camera ei, îngrijindu-se cu atâta atenție de apariția sa, doar pentru a le depăși pe celelalte femei în frumusețe. În schimb, noi, care aspirăm să fim plăcuți lui Dumnezeu, ne lăsăm duși de lene și nu ne străduim să ne îmbunătățim sufletul, neglijând să-l curățăm cu lacrimile pocăinței și să-l împodobim cu faptele bune, pentru a ne prezenta astfel în fața lui Dumnezeu.”
Cuvintele episcopului au avut un impact profund asupra ei, determinând-o să-și schimbe radical viața. A primit botezul și s-a retras într-o chilie pe Muntele Măslinilor. După trei ani, a fost vizitată de Iacov, diaconul episcopului Non, dar când acesta s-a întors după trei zile, a descoperit că Pelaghia murise. I-a oferit o înmormântare cu cinste.
Astfel, femeia care fusese cândva desfrânată a fost iertată de păcatele sale prin pocăința sinceră.
Pomenirea Sfintei Cuvioase Taisia
În această zi, se face și pomenirea Sfintei Cuvioase Taisia, o altă figură deosebită în calendarul sfinților.