Cât timp trebuie să treacă pentru a pierde dreptul de moștenitor?

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Capacitatea de a moșteni

Persoana care are capacitatea de a moșteni este aceea care se află în viață la momentul deschiderii succesiunii, adică la data decesului defunctului, a cărui moștenire urmează a fi transmisă. De asemenea, un copil conceput, dar nesăscut la acel moment, va avea dreptul de a moșteni.

Vocația succesorală

Vocația succesorală se referă la aptitudinea unei persoane de a primi moștenirea lăsată de cel decedat. Această moștenire aparține, în ordinea stabilită de lege, soțului și rudelor defunctului. Trei principii fundamentale reglementează devoluția moștenirii conform Codului civil: prioritatea claselor de moștenitori, proximitatea gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă și împărțirea moștenirii în părți egale între aceștia.

În mod obișnuit, ordinea moștenitorilor începe cu descendenții – copii și nepoți, urmată de ascendenți și colaterali.

Nedemnitatea în moștenire

Nedemnitatea reprezintă o sancțiune aplicată unor fapte grave comise de către un moștenitor. Aceasta este instituită de lege în conformitate cu prevederile articolului 958 din Codul civil sau prin intervenția instanței, conform articolului 959. De exemplu, un moștenitor condamnat penal pentru o infracțiune comisă cu intenția de a-l omorî pe cel care lasă moștenirea este considerat nedemn. De asemenea, un moștenitor care distruge testamentul defunctului poate fi, de asemenea, declarat nedemn.

Este important de menționat că, pentru ca un moștenitor să aibă dreptul de a moșteni, acesta nu trebuie să fie nedemn. Odată ce toate condițiile sunt îndeplinite, dreptul de moștenitor trebuie să fie confirmat prin acceptarea moștenirii, fie în mod expres, printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, fie în mod tacit, prin faptele și actele juridice care demonstrează intenția de a-și însuși moștenirea.

Termenul de opțiune succesorală

Conform articolului 1103 alineatul (1) din Codul civil, „Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii”. Aceasta reprezintă o modificare față de legislația anterioară, care oferea moștenitorilor un termen de doar 6 luni pentru acceptare. Astfel, o persoană care nu acceptă moștenirea în termenul stabilit de un an se consideră că a renunțat la drepturile sale de moștenitor.

Există și excepții în ceea ce privește momentul în care începe termenul de opțiune. Articolul 1103 alineatul (2) prevede situații specifice, cum ar fi:
a) de la data nașterii celui chemat la moștenire, în cazul în care nașterea a avut loc după deschiderea moștenirii;
b) de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă aceasta se face în baza unei hotărâri judecătorești de declarare a morții, cu excepția cazului în care moștenitorul a fost conștient de deces la o dată anterioară.

Aspecte esențiale privind dreptul de moștenire

În contextul legislației moștenitorilor, este important de menționat că există anumite condiții care pot influența dreptul de moștenire. Astfel, moștenitorul care cunoaște legătura de rudenie pe care se bazează vocația sa la moștenire are la dispoziție un termen specific pentru a acționa. Dacă acest termen este ulterior deschiderii moștenirii, se va considera că moștenitorul a fost informat despre drepturile sale de moștenire.

Termenul de opțiune și imprescriptibilitatea dreptului de moștenitor

Termenul de opțiune poate fi suspendat, iar moștenitorul poate fi restabilit în acest termen conform normelor ce reglementează prescripția extinctivă. Odată ce moștenirea este acceptată, dreptul de moștenitor devine imprescriptibil. Acest lucru înseamnă că dreptul nu poate fi pierdut din cauza trecerii timpului, indiferent de desfășurarea dezbaterii succesorale.

Concluzie privind pierderea dreptului de moștenitor

În concluzie, răspunzând la întrebarea legată de perioada în care se pierde dreptul de moștenitor, se poate afirma că acest drept se pierde: în termen de un an de la deschiderea moștenirii, în cazul moștenitorilor care nu au manifestat intenția de a accepta moștenirea; în schimb, dreptul la moștenire nu se pierde niciodată după acceptarea acesteia.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *