Provocările bugetare ale Guvernului României pentru 2025
Guvernul României se confruntă cu o provocare semnificativă în anul 2025, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar prin generarea unor venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei. Recent, au fost introduse măsuri fiscale printr-o ordonanță, cunoscută sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, care reușesc să acopere doar un sfert din această sumă. Această situație obligă Executivul să caute soluții fiscale alternative, deja discutate cu Banca Mondială și Comisia Europeană.
Măsuri fiscale incluse în ordonanță
Ordonanța propune mai multe modificări fiscale, printre care se numără:
- Creșterea impozitului pe dividende;
- Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniile IT, Construcții, Agricultură și Industria Alimentară;
- Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
Aceste măsuri sunt estimate să contribuie cu aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul de stat, deși impactul unor prevederi, cum ar fi taxa pe stâlp, rămâne incert, fiind încă în discuții cu sectorul de afaceri.
Propuneri suplimentare de majorare a impozitelor
În cadrul discuțiilor dintre Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și Comisia Europeană, au fost avansate măsuri mai drastice, inclusiv:
- Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%;
- Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
- Ridicarea TVA de la 19% la 21%, menținând însă cotele reduse pentru alimente și medicamente;
- Impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață, conform unei obligații incluse în PNRR.
Dacă aceste măsuri vor fi implementate, ele ar putea contribui semnificativ la acoperirea deficitului bugetar. De exemplu, o creștere de 1 punct procentual la TVA ar putea aduce venituri suplimentare de peste 6 miliarde de lei.
Dilemele Guvernului
Prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a opus constant majorării cotei generale de TVA, ceea ce limitează opțiunile Executivului. O posibilitate ar fi renegocierea cu Comisia Europeană pentru a obține o relaxare a țintelor de deficit, dar această strategie vine cu riscuri considerabile:
- Reacția piețelor financiare la măsuri considerate insuficiente;
- Toleranța scăzută a Comisiei Europene, având în vedere că România a ratat în mod repetat obiectivele de deficit în 2024, trecând de la 5% cash la aproape 9%.
Impactul economic și perspectivele viitoare
Pe lângă presiunile externe, deteriorarea economiei globale și relațiile comerciale tensionate cu parteneri precum Germania complică și mai mult situația. Pentru anul 2024, deficitul bugetar ESA a depășit 7,9%, iar pentru 2025 se preconizează o ajustare considerabilă, care ar necesita măsuri mai severe și un control riguros al cheltuielilor publice.
Ce opțiuni are Guvernul?
Executivul se află în fața unor alegeri dificile:
- Adoptarea unor măsuri fiscale mai agresive, inclusiv majorarea impozitelor și ajustarea TVA;
- Reducerea cheltuielilor de stat, o măsură complexă cu implicații sociale și politice semnificative;
- Negocierea unor concesii suplimentare cu Comisia Europeană.
Indiferent de direcția aleasă, anul 2025 va fi marcat de reforme fiscale complexe și de eforturi pentru a evita o eventuală criză economică și bugetară.
