Codul Muncii – Perioada de Probă
În conformitate cu articolul 31, alineatul (1) din Codul Muncii, perioada de probă reprezintă intervalul în care angajatorul are ocazia să evalueze competențele profesionale ale noului angajat, precum și adaptabilitatea acestuia la cerințele postului și la cultura organizațională a companiei. De asemenea, această perioadă permite angajatului să se familiarizeze cu sarcinile, responsabilitățile și condițiile specifice ale locului de muncă, precum și cu colegii și mediul de lucru.
Din punct de vedere legal, în timpul perioadei de probă, angajatul beneficiază de toate drepturile stabilite de legislația muncii, de contractul colectiv de muncă aplicabil, de regulamentul intern și, după caz, de contractul individual de muncă, cu excepția unor situații specifice prevăzute de lege.
Cât durează perioada de probă la angajare?
Conform articolului 31 din Codul Muncii, perioada de probă poate dura până la 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și până la 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. Totuși, pentru persoanele cu handicap, perioada de probă este limitată la maximum 30 de zile calendaristice, conform alineatului (2) din același articol.
Pe parcursul acestei perioade, atât angajatorul, cât și angajatul au dreptul să încheie raporturile de muncă fără a fi obligați să urmeze procedurile obișnuite de preaviz sau de justificare a deciziei, care sunt specifice încetării contractului individual de muncă în afara perioadei de probă.
Perioada de probă – Contract Determinat
Articolul 85 din Codul Muncii prevede că angajații încadrați printr-un contract individual de muncă pe durată determinată pot fi supuși unei perioade de probă care nu va depăși:
- 5 zile lucrătoare pentru un contract de muncă cu o durată mai mică de 3 luni;
- 15 zile lucrătoare pentru un contract cu durata între 3 și 6 luni;
- 30 de zile lucrătoare pentru un contract mai mare de 6 luni;
- 45 de zile lucrătoare în cazul angajaților în funcții de conducere, pentru un contract mai mare de 6 luni.
Aceste reglementări sunt o derogare de la regula generală privind perioada de probă, având în vedere că încheierea contractelor de muncă pe durată determinată este relativ rar întâlnită. Caracteristica principală a acestor contracte este durata scurtă pentru care sunt semnate, ceea ce justifică existența unei reglementări specifice pentru perioada de probă, care trebuie corelată cu durata contractului individual de muncă.
Perioada de probă – Contract Nedeterminat
Contractele individuale de muncă sunt, în general, încheiate pe durată nedeterminată, iar cele pe durată determinată sunt excepții, conform articolului 12 din Codul Muncii. În cazul unui contract de muncă pe durată nedeterminată, perioada de probă se supune regulilor generale prevăzute în articolul 31, alineatul (1) din Codul Muncii. Astfel, perioada de probă poate dura până la 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și până la 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere, cu excepția specifică pentru persoanele cu handicap.
Perioada de probă și încetarea contractului de muncă
Conform legislației în vigoare, angajații cu handicap beneficiază de o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice, așa cum este stipulat în articolul relevant al Codului muncii. În cazul în care contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată încetează, se aplică aceleași prevederi legale referitoare la încetarea contractului.
Preaviz în perioada de probă
Un aspect important de reținut este că, în perioada de probă, nu este necesar un preaviz pentru încetarea contractului de muncă. Astfel, încetarea contractului în această perioadă diferă semnificativ de modalitățile obișnuite de încetare a unui contract de muncă.
Pe durata perioadei de probă sau la finalul acesteia, oricare dintre părți – angajator sau salariat – poate înceta unilateral contractul de muncă printr-o notificare scrisă. Această notificare nu necesită un preaviz și nu trebuie să fie însoțită de o justificare. Conform legislației, angajatul are aceleași drepturi și obligații ca un angajat cu normă întreagă.
Concediu medical în perioada de probă
Așa cum s-a menționat anterior, angajații aflați în perioada de probă beneficiază de toate drepturile și obligațiile prevăzute de legislația muncii, inclusiv dreptul de a solicita concediu medical.
Conform articolelor relevante din Codul muncii, atunci când un angajat intră în concediu medical, perioada de probă se va prelungi cu numărul de zile nelucrate datorate acestui concediu. La reluarea activității, angajatul va continua să se afle în perioada de probă.
Pe durata concediului medical, angajatul beneficiază de aceleași drepturi ca în mod normal, iar angajatorul nu poate dispune încetarea contractului de muncă din cauza unei afecțiuni medicale. De asemenea, angajatul are obligația de a prezenta un certificat medical care să justifice necesitatea concediului, precum și de a oferi alte informații relevante atunci când este solicitat.
Dacă perioada de concediu medical depășește perioada de probă, angajatorul poate opta pentru prelungirea acesteia pentru a permite angajatului să își demonstreze competențele. Totuși, angajatorul nu poate înceta contractul de muncă pe durata concediului medical, iar la reluarea activității, angajatul va trebui să fie conștient de posibilele consecințe, inclusiv încetarea contractului printr-o notificare simplă, fără preaviz.
