Comisia de cultură a Camerei Deputaților solicită clarificări privind furtul tezaurului dacic
Comisia de cultură a Camerei Deputaților continuă să aștepte informații de la autorități referitoare la furtul tezaurului dacic în Olanda, precum și concluziile raportului Corpului de control al premierului pe această temă. Președintele Comisiei, deputatul AUR Mihail Neamțu, a subliniat că este necesar să primească date nu doar de la Ministerul Culturii, ci și de la Ministerul Afacerilor Interne.
„Din păcate, publicul rămâne în continuare în incertitudine. La nivelul Ministerului Culturii nu s-a constituit o echipă care să se ocupe de identificarea breșelor de securitate. De asemenea, ne dorim ca viitorul concurs pentru funcția de manager sau director al Muzeului Național de Istorie să fie organizat cu maximă transparență și să atragă tineri în managementul cultural. Energia tinerilor cu vârste între 35 și 45 de ani poate contribui semnificativ la protejarea patrimoniului național”, a declarat Neamțu după o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Culturii.
Apeluri pentru protejarea obiectelor de patrimoniu
Neamțu a menționat că Olanda este o destinație frecventată de hoții de artă și că ar trebui să existe o atenție sporită în cazul obiectelor expuse de România. „Am cerut ca toate obiectele din tezaurul României să nu mai fie înstrăinate, cel puțin pentru o perioadă. În special, brățările dacice trebuie să rămână în țară, iar ‘Cloșca cu puii de aur’ nu ar trebui să fie expusă în diverse locații din Europa. Cei care doresc să o admire vin la noi, deoarece România este o țară europeană și putem oferi turism cultural de interes pentru iubitorii de artă”, a adăugat el.
Propuneri pentru expoziții internaționale
El a propus Ministerului Culturii să reia expozițiile internaționale, asigurând în același timp securitatea exponatelor. „Am sugerat ca, de exemplu, la Peleș să fie expuse câteva obiecte din tezaurul României pentru ca românii să poată admira aceste minuni. Nicio expoziție nu ar trebui să aibă loc fără garantarea unei securități adecvate, care să includă și pază fizică. Este necesară prezența unui agent de securitate 24 de ore din 24, mai ales când discutăm despre elemente de tezaur”, a subliniat Neamțu.
Așteptări privind raportul Corpului de control
Deputatul USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei de cultură, a declarat că așteaptă concluziile raportului Corpului de control al premierului, care nu au fost încă prezentate Parlamentului. „În prezent, Guvernul și Muzeul Național de Istoria României ar trebui să ne ofere mai multe informații. Noi dispunem de informații care circulă în spațiul public. Așteptăm rezultatele controlului efectuat de Corpul de control al prim-ministrului. Nu le-am primit și am înțeles că a fost realizat un scurt briefing pentru presă. Am cerut premierului să facă public acest raport”, a afirmat Gima.
Declarațiile parlamentarului cu privire la patrimoniul cultural
În cadrul unei recente declarații, un parlamentar a discutat despre importanța comunicării în ancheta desfășurată de Parchetul General, subliniind nevoia ca autoritățile să fie mai proactive în informarea publicului. El a sugerat că un procuror ar putea organiza o conferință de presă pentru a oferi detalii despre stadiul investigației, având în vedere interesul național și emoțiile generate de această situație.
Reacția Ministerului Culturii
Întrebat despre informațiile primite de la reprezentanții Ministerului Culturii cu privire la anchetă, parlamentarului i s-a comunicat că răspunsurile au fost generale. Acesta a punctat că patrimoniul cultural al României trebuie valorificat în mod activ și nu izolat. El a menționat că Ministerul a decis să nu răspundă invitațiilor de la muzee internaționale pentru expozițiile itinerante, o alegere pe care o consideră greșită.
Importanța valorificării patrimoniului cultural
Parlamentarul a argumentat că patrimoniul cultural ar trebui exploatat nu doar din punct de vedere cultural, ci și diplomatic și economic. El a subliniat că vizitatorii care participă la expoziții internaționale contribuie la economia comunităților gazdă. În opinia sa, o abordare izolaționistă nu este soluția optimă, iar obiectele de patrimoniu ar trebui să circule liber, similar cu modul în care regizorii străini sunt invitați să lucreze în România.
