Studiu privind Porturile Fluviale Românești
Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) a realizat un studiu referitor la „Porturile fluviale românești – caracteristici, eficiență și potențial competitiv“. Studiul evidențiază necesitatea unor investiții substanțiale în dezvoltarea infrastructurii fluviale și a restructurării tarifelor, pentru a permite o utilizare optimă a porturilor și a valorifica potențialul transportului fluvial, care este mai ieftin și mai puțin poluant. De asemenea, a fost analizată organizarea și administrarea infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice relevante din fiecare port de la Dunăre, cu scopul de a descoperi noi oportunități de dezvoltare care să sporească competitivitatea acestui mod de transport. Informațiile au fost obținute de CSDN de la administrațiile portuare care gestionează porturile de pe sectorul românesc al Dunării, inclusiv de la Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, care se ocupă de patru porturi de-a lungul celor două canale navigabile: Porturile Basarabi și Medgidia pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, precum și Porturile Ovidiu și Luminița pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.
Structura Porturilor Fluviale din România
În România, în afară de infrastructura de transport fluvial gestionată prin zone libere, există 43 de porturi sau locuri de operare, dintre care 53,5% sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, 25,6% de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați, iar 9,3% de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, restul fiind gestionate de unități administrativ-teritoriale.
Reducerea Tarifelor în 2024
În 2024, s-au înregistrat reduceri de tarife comparativ cu 2023, în cazul mai multor administrații portuare. De exemplu, Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a redus tariful de tranzitare a canalelor navigabile cu 14,2%, iar tariful de pilotaj a scăzut cu 57,3%.
Infrastructura Portuară și Colaborarea cu Operatorii
ACN administrează patru porturi pe cele două canale navigabile: Basarabi și Medgidia pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, și Ovidiu și Luminița pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari. Aceste porturi nu dispun de utilități și echipamente tehnice necesare desfășurării activităților de operare, responsabilitatea deținând-o operatorii portuari. Studiul subliniază că toate porturile trebuie să fie modernizate și echipate corespunzător pentru a susține operațiunile eficient. Colaborarea între ACN și operatorii portuari este esențială pentru a asigura investițiile în echipamentele necesare.
Declinul Traficului de Mărfuri
În 2023, traficul total de mărfuri a scăzut cu 24,9% față de 2021. Compania de stat trebuie să analizeze aceste scăderi și să implementeze măsuri pentru revitalizarea activității porturilor. Tendința de scădere a traficului se observă de-a lungul anilor, cu o reducere de 13,08% în 2022 comparativ cu 2021 și o diminuare de 25,05% în 2023 față de 2022. Analizând traficul de mărfuri pe porturi între 2021 și 2023, se constată o scădere semnificativă a activității în această perioadă.
Traficul în Porturile Administrate de CN ACN SA
În anul 2023, Portul Ovidiu a operat cu un nivel de trafic ce reprezintă 36,5% din totalul activităților desfășurate, în scădere față de anii anteriori. Portul Basarabi ocupă locul al doilea, având o pondere între 33% în 2023 și 38,5% în perioada 2021-2022 din traficul fluvial total al companiei. Celelalte porturi administrate de ACN au înregistrat cote de trafic cuprinse între 21,4% pentru Portul Medgidia (2021-2022) și 1,5% pentru Portul Luminița (2023), acesta din urmă neavând trafic de mărfuri în perioada 2021-2022.
Analizând influența traficului pe fiecare port, se observă că, în intervalul 2021-2022, Portul Basarabi a înregistrat o scădere de 1%, compensând astfel o creștere de 2,4% în Portul Medgidia. Între 2022 și 2023, s-au înregistrat scăderi semnificative ale traficului, în special în Portul Basarabi (35,1%) și Portul Ovidiu (31,7%).
Referitor la structura traficului de mărfuri pe grupe, în perioada 2021-2022, cele mai importante categorii au fost mineralele și produsele conexe (65% în 2023 și 77,1% în 2021) și cărbunele și produsele conexe (15,8% în 2023 și 7,4% în 2021). Cerealele au ocupat locul trei în ambele perioade, cu cote de 6,7% în 2021 și 13,1% în 2023. În 2022, a treia categorie a fost reprezentată de alte produse minerale nemetalice, având o pondere de 6,4% din totalul traficului.
În analiza traficului total pe cele două canale navigabile, se constată că, în 2023, s-a înregistrat o creștere de 35,3% față de anul anterior și de 35,1% comparativ cu 2021.
Evoluția Tarifelor între 2021 și 2024
Tarifele se stabilesc conform legislației naționale, mai precis Ordonanței Guvernului nr. 22/1999, fiind fundamentate pe datele din contabilitatea de gestiune, după consultarea operatorilor economici. Tarifele de tranzitare constituie principala sursă de venit pentru canalele navigabile, cum ar fi Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari. În perioada analizată, tarifele specifice infrastructurii portuare au crescut, în medie, cu 13,2%, cu variații între -28,2% și +48,6%.
În 2024, s-au constatat reduceri ale tarifelor comparativ cu 2023 pentru mai multe administrații portuare. De exemplu, Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a redus tariful de tranzitare a canalelor navigabile cu 14,2%, iar tariful de pilotaj a scăzut cu 57,3%.
Un aspect important este restructurarea tarifelor de tranzitare. Deși acestea au fost reduse anul trecut, un proces continuu de ajustare ar putea stimula dezvoltarea acestui sector.
Impactul tarifelor asupra transportului fluvial
Creșterea tarifelor ar putea reprezenta un obstacol pentru transportul fluvial. O reducere a acestora ar putea atrage mai mulți operatori pe piață.
Investiții realizate și proiecte investiționale
În perioada 2022 – 2023, ACN a desfășurat un proiect destinat modernizării și extinderii capacității de operare în Portul Luminița (etapa I). Acest proiect beneficiază de fonduri europene din cadrul POIM 2014 – 2020, având o valoare totală de 10.484.912,08 lei. Pentru intervalul 2024 – 2026, principalele proiecte investiționale sunt estimate la o valoare totală de 1.104.425.393 de lei.
În Portul Ovidiu, s-a implementat proiectul de „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Ovidiu, Etapa II“, care este finanțat în proporție de 0,07% din surse proprii și 93,3% prin PT 2021 – 2027. Valoarea cumulată a acestui proiect pentru perioada 2024 – 2026 este de 65.024.765 de lei.
La Medgidia, au fost realizate mai multe proiecte, printre care: Revizuirea Studiului de fezabilitate pentru „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Medgidia“, finanțat din surse proprii cu o valoare de 315.350 de lei; proiectul „Modernizare și extindere capacitate de operare în Portul Medgidia“, finanțat din fonduri europene (valoarea cumulată pentru 2024 – 2026: 80.000.000 de lei); Studiul de fezabilitate pentru „Modernizare fronturi de așteptare (amonte și aval) Port Medgidia“, finanțat din surse proprii, cu o valoare de 314.160 de lei; și proiectul FAIRway Danube II „Modernizarea fronturilor de așteptare amonte și aval“, susținut din fonduri europene (valoarea cumulată pentru 2024 – 2026: 75.545.370 de lei).
În ceea ce privește investițiile din Portul Basarabi, se menționează Proiectul FAIRway Danube II „Modernizarea fronturilor de așteptare“, finanțat din fonduri europene (valoarea cumulată pentru 2024 – 2026: 27.475.070 de lei); confecționarea capacelor pentru guri de vizitare cheu și curățarea camerelor de vizitare, realizată din surse proprii, cu o valoare de 47.600 de lei; modernizarea sau extinderea capacității de operare în Portul Basarabi, pentru care nu a fost identificată încă sursa de finanțare; și remedierea avariei la Frontul de așteptare nave CDMN mal stâng, finanțată din surse proprii, cu o valoare de 844.900 de lei.
Concluzie
În urma analizei, Compania Națională de Administrare a Canalelor Navigabile ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea infrastructurii portuare, reducerea tarifelor și diversificarea activităților economice.
