Constantin C. Moisil: Părintele Numismaticii Românești
Constantin C. Moisil, considerat fondatorul numismaticii românești, s-a născut pe 8 decembrie 1876 în Năsăud, oraș ce făcea parte din Imperiul Austro-Ungar la acea vreme. Fiind parte a unei familii cu tradiție în educație, el era nepotul vicarului unit Grigore Moisil și al publicistului Iuliu Moisil, acesta din urmă fiind membru de onoare al Academiei Române, titlu pe care Constantin l-a obținut în 1948.
În orașul său natal, Moisil a parcurs școala primară și liceul românesc, terminându-le în promoția din 1894. Ulterior, a fost admis la Facultatea de Litere din București, unde a studiat sub îndrumarea unor profesori de renume, precum Grigore Tocilescu, Nicolae Iorga și D. Onciul. După patru ani, a obținut diploma de studii superioare, susținând examenul de licență cu lucrarea „Arheologia preistorică”.
Între anii 1898-1899, Constantin Moisil a predat la Focșani, iar apoi la Tulcea până în 1910, când a fost transferat la Liceul Matei Basarab din București. Aici, a fost numit numismat ajutor la Cabinetul Numismatic al Academiei Române. Interesul său pentru numismatică s-a manifestat încă din 1906, când a început să publice studii, deși realizările inițiale au fost limitate. Perioada 1939-1943 a fost cea mai prolifică pentru el, marcând apogeul activității sale științifice.
Contribuții în Domeniul Numismaticii
Activitatea lui Constantin Moisil în numismatica românească a fost variată, acoperind toate ramurile, de la numismatica antică și medievală la cea modernă și contemporană. Dintre cele 239 de studii și comunicări pe care le-a publicat, 94 au fost dedicate sectorului antic, abordând subiecte precum obiectele premonetare, primele monede grecești, monedele dobrogene, dacice, tetradahmele din Thasos și Macedonia Prima, precum și monedele romane și protobizantine.
Legătura cu Dobrogea
Constantin Moisil a avut o relație specială cu Dobrogea, contribuind cu prefața la volumul „Dobrogea nouă pe căile străbunilor“ (volumul I), scris de V. Stroescu și N. Pantely Stanciu, publicat în 1924. În prefață, el subliniază importanța luptei pentru eliberarea Dobrogei din subordinea dușmanilor, care au încercat să nege identitatea românească a acestei regiuni. Moisil evidențiază atât contribuția soldaților pe câmpul de luptă, cât și eforturile intelectualilor, care au contracarat propaganda adversă, demonstrând astfel dreptatea cauzei naționale.
Activitatea lui Constantin Moisil a fost esențială în promovarea și conservarea patrimoniului numismatic românesc, iar moștenirea sa continuă să influențeze cercetările din acest domeniu.
Contextul istoric al Dobrogei în perioada Austro-Germană
În perioada în care Austro-Germanii au încercat să-și consolideze stăpânirea asupra Dobrogei, nu aveau certitudinea că vor reuși să mențină controlul asupra acestei regiuni. Acesta a fost motivul pentru care s-au simțit nevoiți să folosească argumente științifice. Scopul era de a demonstra nu doar popoarelor neutre și celor ostile, ci și aliaților, că autoritatea lor asupra Dobrogei se bazează nu doar pe dreptul de cucerire, ci și pe alte temeiuri: istorice, demografice și economice. Această zonă era considerată, de fapt, un vechi teritoriu bulgăresc.
Guvernul bulgar a mobilizat toate resursele intelectuale disponibile pentru a susține aceste afirmații. Astfel, au apărut la Sofia, Viena, Berlin, Berna și Lausanne numeroase broșuri, reviste și articole în diferite limbi, care conțineau o varietate de argumente menite să justifice pretențiile bulgărești asupra Dobrogei.
Contribuțiile lui Constantin Moisil în numismatică
Constantin Moisil a publicat volumul „Portretele monetare ale Regelui Carol I” în 1939, dar și o serie de articole în reviste de specialitate. Printre lucrările sale se numără: „Monede vechi românești găsite în Dobrogea – Tezaurul de la Bădila”, publicat în 1906, „Numismatica Dobrogei” în 1916, și „Monedele dacilor” în 1920, printre altele. De asemenea, a scris despre primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, precum și despre monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor.
Alte lucrări notabile includ studii asupra monedelor Împăratului Traian în legătură cu războaiele cu dacii, precum și analize ale bănăriei lui Dabija-Vodă. Moisil a abordat, de asemenea, efigiile monetare ale domnitorilor români și a contribuit la „Enciclopedia României” cu un articol despre monedele și decorațiile României. A fost, de asemenea, interesat de istoria școlii de arhivistică, heraldică, metrologie și alte domenii conexe.
Moartea și moștenirea lui Constantin Moisil
Constantin Moisil a decedat pe 20 octombrie 1958, la București, la vârsta de 81 de ani. A lăsat în urmă o moștenire bogată, fiind recunoscut nu doar pentru contribuțiile sale în numismatică, ci și pentru interesul său în istorie, arheologie, epigrafie, didactică și alte discipline. De asemenea, se leagă de numele său înființarea primei școli din România dedicate studiului monedelor.
