Reforma bugetară și perspectivele financiare ale României
În ciuda reformei bugetare anunțate de Executiv, efectele acesteia întârzie să apară. În contextul unuia dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, posibilitatea creșterii TVA devine din ce în ce mai reală.
Analiștii de la Erste subliniază că este necesară implementarea unor noi măsuri fiscale pentru a evita retrogradarea României în categoria „junk” de către agențiile de rating, o situație care ar avea consecințe devastatoare pentru țară.
În planul financiar pentru 2025, statul a prevăzut împrumuturi de aproximativ 232 miliarde de lei, sumă care include acoperirea deficitului bugetar estimat la 7% din PIB, echivalentul a circa 135 miliarde de lei, și refinanțarea datoriilor anterioare, estimată la aproximativ 97 miliarde de lei.
Analiza Erste arată că ponderea cheltuielilor rigide, care includ salariile, pensiile și alte prestații sociale, a crescut la 90,1% din veniturile recurente, față de 87,8% în primele două luni din 2024.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune sub semnul întrebării atingerea țintei de deficit de 7%”, se menționează în analiza citată.
Creșterea cotei de TVA reprezintă o măsură extremă pe care Guvernul ar putea să o considere, având potențialul de a aduce rapid venituri suplimentare la buget. Totuși, aceasta ar oferi soluții doar pe termen scurt, având în vedere că pe termen lung ar putea conduce la creșterea inflației și la o povară suplimentară pentru cetățeni, din cauza scumpirilor în lanț.
În prezent, se discută despre o posibilă creștere a TVA de la 19% la 21%, ca o opțiune serios luată în considerare de Guvern pentru a fi implementată în al doilea semestru, începând cu luna iunie. Această măsură ar putea fi însoțită de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi extinderea TVA-ului redus pentru alimentele de bază sau compensații directe prin vouchere.
