Finalizarea unui proces civil complex
Un proces civil complicat, care a stârnit controverse începând cu anul 2020, a ajuns la o concluzie nefavorabilă pentru reclamant. Disputa a fost generată de un teren de 80 de metri pătrați, care făcea parte dintr-o curte privată a reclamantului. Acesta a solicitat intervenția instanței pentru a redobândi terenul pe care susține că se află o construcție ocupată abuziv.
Procesul a durat patru ani și, conform informațiilor, neînțelegerile dintre părți ar putea fi mai vechi. Terenul în litigiu se află în localitatea Gârliciu, județul Constanța, și a devenit un subiect de dispută între persoane care, inițial, aveau relații amiabile. Reclamantul, T.V., a cerut instanței să-i recunoască drepturile de proprietate și să oblige ocupantul terenului să demoleze construcția comercială.
Argumentele reclamantului
În susținerea acțiunii sale, reclamantul a afirmat că deține un teren de 600 de metri pătrați, moștenit de la tatăl său, decedat în 2008. Conform certificatului de moștenitor, reclamantul a devenit proprietar al acestuia. Potrivit afirmațiilor sale, tatăl său a închiriat o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați lui S.M., pentru a construi un spațiu comercial provizoriu. De asemenea, tatăl său i-a permis chiriașului să folosească energia electrică furnizată la adresa lor, în schimbul unor plăți lunare care includeau și costul energiei.
După decesul tatălui, S.M. a continuat să plătească chiria pentru o perioadă, dar ulterior a încetat să mai facă plăți, ceea ce a determinat mama reclamantului să-i oprească furnizarea curentului electric. În urma acestei situații, pârâtul a găsit o altă sursă de curent, iar recent, reclamantul a aflat că S.M. ar fi încheiat un contract cu un furnizor de energie, un lucru pe care îl consideră imposibil fără un act de proprietate.
Conflictul privind construcția
În legătură cu construcția de pe teren, mama reclamantului nu a putut lua măsuri, deoarece nu era proprietara. În schimb, reclamantul, în calitate de moștenitor, a contactat chiriașul și i-a cerut să demoleze magazinul, dar acesta a refuzat și i-a propus să-i vândă terenul, ofertă pe care reclamantul a respins-o.
Schimbarea situației procesului
Pe 22 ianuarie 2021, pârâtul S.M. a depus la dosar documente care contestau toate dovezile prezentate de reclamant, precum și o cerere reconvențională prin care solicita recunoașterea dreptului său de proprietate asupra terenului de 80 de metri pătrați. S.M. a declarat că a avut o înțelegere cu tatăl reclamantului, care i-ar fi permis să construiască un spațiu provizoriu în curte. Această înțelegere, conform pârâtului, a fost confirmată prin plăți periodice efectuate de acesta către tatăl reclamantului, stabilite de comun acord.
Incendiu și dispute legale pentru un teren
O construcție importantă a fost distrusă într-un incendiu, iar chiriașul a dorit să ridice un nou magazin în altă locație. Totuși, proprietarul terenului, tatăl reclamantului, a insistat ca noua construcție să fie realizată pe aceeași proprietate, având în vedere legăturile strânse dintre ei. În acest context, proprietarul a convenit cu chiriașul să vândă terenul pe care pârâtul avea intenția de a construi, semnând un act olograf înregistrat la Primăria Comunei Gârliciu pe 20 martie 2000.
Documentul, denumit „contract de vânzare-cumpărare“, include detalii despre teren și suma de bani pe care proprietarul a primit-o înainte de finalizarea contractului. De atunci, pârâtul nu a întâmpinat probleme cu fostul proprietar, nu a achitat chirie și nu a fost deranjat în utilizarea bunului, fiind recunoscut ca proprietar de către vecini.
Probleme legate de curentul electric
În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, pârâtul a menționat că a încheiat un contract pe numele său, iar facturile erau trimise la aceeași adresă cu cea a reclamantului. Aceasta se datora faptului că era vorba despre o singură adresă, doar că facturile erau emise pe numele pârâtului.
Neștiința reclamantului și decizia instanței
În instanță, reclamantul a declarat că nici el, nici mama sa nu erau conștienți că tatăl lor vânduse terenul pârâtului și nu aveau cunoștință despre existența unui contract între ei. Judecătorii au decis că reclamantul trebuie să respecte conținutul actului olograf, chiar dacă acesta nu a fost autentificat notarizat și nu este înregistrat în cartea funciară.
Judecătoria Hârșova a respins cererea reclamantului de a obliga pârâtul să demoleze construcția, în timp ce cererea reconvențională a pârâtului, prin care solicita recunoașterea dreptului de proprietate, a fost admisă. Nemulțumit de decizie, reclamantul a formulat apel, care a fost respins vara trecută. Astfel, a rămas cu opțiunea de a face recurs.
Decizia finală
Dosarul a fost înaintat Curții de Apel, care a judecat recursul. Pe 29 ianuarie a.c., completul de judecată a respins această cale de atac, iar sentința a devenit definitivă, consolidând astfel dreptul de proprietate al pârâtului asupra terenului în litigiu.
