Curtea de Conturi recomandă o nouă strategie pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi a propus autorităților competente să dezvolte o Concepție națională pentru adăpostirea populației în situații de conflict armat. Această inițiativă ar trebui să se desfășoare în timpul păcii, având ca scop pregătirea eficientă a adăpostirii. Organizația a subliniat că structura actuală a Sistemului național de adăpostire din România nu oferă o protecție adecvată în eventualitatea unui conflict.
De asemenea, Curtea a evidențiat necesitatea de a întreprinde acțiuni pentru organizarea și actualizarea evidențelor adăposturilor destinate protecției civile și a celor simple. Este esențială o analiză a stării actuale a adăposturilor și stabilirea unor criterii pentru reabilitarea acestora. Aceste recomandări sunt rezultatul unui audit al performanței efectuat anul trecut, care a evaluat situația adăposturilor de protecție civilă pentru perioada 2021-2023.
Auditul a avut ca obiectiv principal evaluarea eficienței managementului activităților de adăpostire în caz de conflict armat, funcționalitatea adăposturilor de protecție civilă și capacitatea acestora de a asigura adăpostirea populației în astfel de situații. Au fost adunate informații de la diverse entități ale administrației publice centrale și locale, precum și din mediul academic.
În prezent, reglementările privind adăpostirea în contextul protecției civile sunt insuficiente, iar legislația în vigoare trebuie să fie adaptată la realitățile actuale, conform concluziilor auditorilor. Nu există o definiție clară a riscurilor asociate conflictelor armate și nu a fost desemnată o autoritate principală responsabilă pentru pregătirea adăpostirii populației în astfel de circumstanțe excepționale.
Numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al celor simple care pot fi folosite în caz de conflict rămâne necunoscut, deoarece majoritatea autorităților locale nu au realizat un inventar al acestor spații. Reglementările actuale și dotările majorității adăposturilor sunt învechite, datând din anii ’70. În lipsa unor conflicte armate pe teritoriul României, multe dintre adăposturi nu au fost utilizate conform scopului pentru care au fost construite, iar în prezent, multe dintre ele sunt în stare precară, impracticabile sau transformate în depozite.
Conform datelor, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, iar această capacitate crește la 5,19% (989.507 persoane) dacă se includ și alte spații de adăpostire, cum ar fi stațiile de metrou și pasajele subterane, raportat la populația rezidentă de 19.053.815 persoane. Din cele 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt nefuncționale (50,14%). De asemenea, 73% din fondul de adăpostire, respectiv 3.711 adăposturi, au fost construite înainte de 1990.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) este instituția responsabilă cu verificarea respectării normelor și instrucțiunilor referitoare la adăposturile de protecție civilă din România, având autoritatea de a controla atât adăposturile existente, cât și cele care se află în construcție, în conformitate cu avizele și autorizațiile emise.
Deficiențe în Respectarea Legislației de Către Dezvoltatorii Imobiliari
În urma controalelor efectuate, reprezentanții ISU au observat că sancțiunile aplicate pentru neregulile identificate nu sunt suficiente pentru a determina dezvoltatorii imobiliari să respecte integral reglementările legale. Aceștia au obligația de a solicita, la finalizarea lucrărilor, autorizarea necesară pentru construirea adăposturilor de protecție civilă, așa cum este stipulat în documentația tehnică și în avizul inițial. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru asigurarea conformității cu legislația în vigoare.
